In viata lui Mihai Eminescu, oamenii Bisericii ocupa un loc special. O analiza a biografiilor lui, scrise incepand din anul 1890 si pana in contemporaneitate, arata ca din cele 1.116 personaje mentionate in ele, 46 la suta sunt preoti, studenti la Teologie, copii din familii de preoti, mari ierarhi ai Bisericii si seminaristi. Un impresionant proiect in desfasurare, realizat in colaborare cu Muzeul National al Literaturii Romane, sub coordonarea muzeografului Oana Oros, intitulat Mihai Eminescu, contributii inedite ale salajenilor la viata si opera eminesciana, confirma aceasta tulburatoare realitate. Dumnezeul geniului meu m-a sorbit din popor cum soarbe un nor de aur din marea de amar. Chipul lui Dumnezeu este chipul poporului. Vocea lui Dumnezeu este vocea poporului, isi marturisea credinta Eminescu in manuscrisul nr. 2254, F18-19. Academicianul Zoe Dumitrescu Busulenga - in ultima perioada a vietii sale maica Benedicta de la Varatec - certifica cu autoritatea-i incontestabila atasamentul poetului fata de Biserica. Cuviosia sa scria, cu afectiune si marinimie, ca poetul a fost crescut in spiritul crestin-ortodox al unei familii pioase, avand legaturi stranse cu Biserica si monahismul, si ca Mihai a dobandit primele invataturi de la preotul satului.Prietenii din Biserica ai poetuluiPornind de la munca a doi dascali din Salaj, Ioan Ivanescu din Jibou si scriitorul Grigore Croitoru si sotia sa, Maria, din Alunis, care impreuna au lucrat la aceasta tema… 110 ani!, 26 de profesori salajeni din Zalau, Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu Silvaniei si Rastoltu Mare, totalizand impreuna 304 ani de cercetare!, documenteaza temeinic prezenta lui Mihai Eminescu intr-un tinut mai larg, incepand din zona Somesului si continuand in cea a Salajului. Ei au adunat marturii deosebite, unele inedite, impresionante despre marele poet, din care rezulta, printre altele, legaturile lui stranse cu oamenii Bisericii.Doamna prof. Georgeta Dale, redactorul proiectului mentionat, ne-a pus la dispozitie o parte din rezultatele muncii acestui colectiv implicat in proiect.Din cercetarile unor impatimiti eminescologi (dr. Elie Daianu, Ion Apostol Popescu, Serafim Duicu, Dumitru Vatamaniuc, Nicolae Trifoiu, Ioan Buzasi, N. Popa, G. Calinescu, D. Panaitescu Perpessicius, Ioan Rusu etc.), s-a putut afla ca Vasile Eminovici, bunicul lui Eminescu, din Blaj, a fost cantorul bisericii din Calinesti, la a carei ridicare a contribuit semnificativ. Apoi, ca unchiul Ioan a fost vornic, dar si epitrop bisericesc, iar din partea mamei - Raluca Iurascu - ca Mihai avea in familie pe monahiile Fevronia, Olimpiada si Safta si pe arhimandritii Calinic si Iachint.La gimnaziul din Cernauti, tanarul Eminescu il pretuia, alaturi de Aron Pumnul, si pe preotul Veniamin Ilut.In 1866, la numai 16 ani, Mihai Eminescu porneste de la Cernauti, pe jos, pe drumul imparatesc, cum avea sa consemneze, intr-o adevarata calatorie initiatica spre Transilvania. In aceasta calatorie s-a imprietenit cu numerosi carturari, magistrati, avocati, autoritati locale, dar si cu episcopul Ioan Vancea, protopopul Fechete Negrutiu, protopopul Ioan Colceriu si preotul Gregoriu Dragos, prietenul lui, ultimii trei exercitand o influenta binefacatoare in momentul debutului lui literar.In 1866, in pelerinajul spre Blaj, unde avea sa rosteasca celebrele cuvinte Te salut din inima, Roma mica, iti multumesc Dumnezeule ca m-ai ajutat s-o pot vedea!, Eminescu a fost insotit, dupa cum arata Nicolae Trifoi, de doi colegi din tinutul Bistritei, elevi la Şcoala reala ortodoxa din Cernauti. Impreuna cu preotii Ioan Goron, Ilarie Daniel, Manastireanu si Grigoriu Dragos a ajuns la institutul teologic din oras, si cat au stat acolo au impartit totul frateste. In multe locuri a fost adapostit in biserici, iar la Targu Mures a fost gazduit de protopopul Partenie Trambitas in clopotnita bisericutei din lemn.La Alba Iulia, a participat la Adunarea ASTREI, unde s-a intalnit cu numerosi oameni ai Bisericii, iar impreuna cu Nicolae Densusianu a poposit la preotul Bratu Ion din Rasinari, bunicul dinspre mama al lui Octavian Goga, a carui fata, Aurelia Goga, isi amintea ca Eminescu era insotit de preotii Ion Oarga si Marculet Ioan din tinutul Muresului. In tinutul salajean il reintalneste pe bunul sau prieten Ionita Scipione Badescu, fiul protopopului Ion Badescu din Rastoltu Mare. Impreuna cu carturarii, dascalii si preotii ardeleni, a adunat creatii folclorice din tinutul somesean, material ce avea sa fie valorificat in creatia sa.Mihai Eminescu a fost iubit de BisericaProf. Georgeta Dale, redactorul proiectului Mihai Eminescu - Contributii inedite ale salajenilor la viata si opera eminesciana, realizat in colaborare cu Muzeul National al Literaturii Romane, prin coordonarea muzeografului Oana Oros, a declarat: Mihai Eminescu a fost un poet iubit de Biserica, de preoti, incepand din copilarie si pana la maturitate. Dar, din cauza multor regimuri politice de la noi, aceasta tema nu a fost explorata.Daca numaram in biografiile poetului, scrise din 1890 si pana astazi, gasim mentionate 1.116 personaje. Dintre acestea, 46 la suta sunt preoti, studenti la Teologie, copiii din familii de preoti, mari ierarhi ai Bisericii si foarte multi seminaristi.Ştim ca la nivel national sunt multi cercetatori care au adus informatii nepretuite despre poetul nostru national. Un efort urias in ultimii ani care in continuare trebuie sustinut, iar biografia oficiala a poetului, completata si indreptata. In acest sens trebuie inteles proiectul nostru. Pornim de la opera scriitorului Ioan Rosu, care toata viata si-a dedicat-o descoperirii arborelui genealogic real al lui Mihai Eminescu. In centrul universitar Cluj ne bucuram de sprijinul si pretuim cercetarile domnului Dumitru Vatamaniuc. Cu dansul, o parte din scriitorii din Salaj au inceput sa lucreze inca de acum 25 de ani. Dumnezeu, prin Biserica si preotii sai, l-a ocrotit pe poet din copilarie pana la maturitate. Şi cum spunea doamna Zoe Dumitrescu Busulenga, referindu-se la rolul Bisericii in viata poetului, prima intalnire cu preotul satului «a nascut in el atasamentul, respectul si admiratia pentru institutia Bisericii Nationale, a carei valoare n-a incetat nici o clipa sa o lege de istoria si dainuirea neamului»…(Documentar publicat in Ziarul Lumina din 15 iunie 2013 aparut sub semnatura lui Dumitru Manolache)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 814

Id: 31765

Data: Jun 15, 2013

Imagine: