Transilvania medievala a trecut prin momente greu de imaginat, in care peste 200 de manastiri ortodoxe au cazut prada furiei celor care au dorit sa vada Ortodoxia apusa pe aceste meleaguri. Pronia divina a facut ca aceste manastiri sa reinvie. Un astfel de asezamant monahal se afla si la Turnu Rosu, la aproximativ 30 km de Sibiu.Din sat pana la Manastirea Adormirea Maicii Domnului calea este destul de anevoioasa, pelerinii fiind nevoiti sa strabata un drum forestier, pietruit, care urmeaza albia Vaii Caselor si urca pana in munti. Odinioara, drumul acesta era o simpla poteca, o adevarata punte a nevointelor pentru cei care doreau sa ajunga pe locurile sfinte ale vechii manastiri. Cand oamenii mergeau pe drumul spre manastire, adesea diavolul ii ispitea pentru a nu mai ajunge pe aceste locuri sfinte. Poteca trecea peste paraul Valea Caselor de sase ori si adesea credinciosii intampinau dificultati pe drum. Cei mai slabi duhovniceste se intorceau acasa, iar cei care ajungeau la bisericuta aveau parte de o liniste sufleteasca aparte, a spus staretul Manastirii Turnu Rosu, protosinghelul Petroniu Tanase.Prima atestare documentara a manastirii dateaza la 1601, data ce apare pe un lemn si pe o caramida de la vechea manastire. Se pastreaza la manastire un pomelnic al primilor vietuitori ai manastirii, in care apar numele a sapte vietuitori, iar acest pomelnic este citit si in prezent la sfintele slujbe. In 1761, urgia ce s-a abatut peste Transilvania prin campania imparatesei Maria Tereza de distrugere a manastirilor ortodoxe, o actiune pusa in practica de aprigul general Bucow, a trecut si peste asezamantul de la Turnu Rosu. Documentele arata ca doar cartile manastirii si un clopot au fost salvate si duse in sat. In 1850, credinciosii din Turnu Rosu au ridicat pe locul vechii manastiri o bisericuta, prin care sa fie marcat acest taram binecuvantat. Se povesteste ca parintele Arsenie Boca, pe vremea cand era la Draganescu, ii indemna pe credinciosi sa mearga la aceasta bisericuta. Din 1988, biserica a devenit monument istoric.Vitregia vremurilor a facut ca aceasta bisericuta sa fie lasata in paragina pana in 1989. In timpul fostului regim, o imensa padure de brazi a fost plantata in jurul bisericutei, cu scopul de a o ascunde si pentru ca oamenii sa nu mai poata ajunge la ea. Credinciosii veneau in fiecare an in prima duminica dupa Sfanta Marie pentru a sarbatori hramul manastirii. Fiindca in ziua de 15 august se oficia Sfanta Liturghie la biserica din sat, s-a gasit de cuviinta a se tine hramul manastirii in prima duminica de dupa 15 august, a explicat parintele Petroniu.Dupa 1989, bisericuta a fost pictata in interior si in exterior, pentru ca, in 1993, preotul din Turnu Rosu, Mihai Vranceanu, impreuna cu enoriasii, sa construiasca si o cladire anexa. Anul urmator, manastirea a fost reinfiintata, iar Mitropolitul Antonie Plamadeala l-a instalat ca staret pe protosinghelul Petroniu Tanase. Un clopot al bisericii din Turnu Rosu a fost oferit manastirii, pastrat si astazi in clopotnita. Pana in 2004, manastirea nu a avut curent electric si apa. Caram apa de la 800 m, iar la slujbe, in chilii si la masa stateam cu lumanari.Pe 20 septembrie 2009, IPS Laurentiu, Mitropolitul Ardealului, a asezat piatra de temelie pentru biserica mare. In duminica dinaintea Sfintei Marii din acest an, paraclisul din demisolul bisericii mari a fost sfintit de ierarhul amintit si slujbele religioase se oficiaza in prezent aici. Hramul paraclisului este Sfantul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, iar biserica mare va avea hramul Adormirea Maicii Domnului. Lucrarile sunt foarte avansate, lacasul fiind pregatit pentru pictura si finisaje. N-am dorit sa fac o copie dupa alt lacas de cult. Am gasit un arhitect si un inginer dispusi sa ne ajute. Am asteptat vreo cinci-sase ani pana au pregatit proiectul si iata ca am zidit o biserica deosebita, cu trei turle deschise, inalta si unica prin forma ei, continua protos. Petroniu.Ceea ce impresioneaza mult la manastirea de langa Turnu Rosu este credinta deosebita a grupurilor de pelerini care vin aici. Multi dintre ei au gasit aici nu doar linistea sufleteasca, ci si vindecare trupeasca si raspunsuri la rugaciunile fierbinti. Cand am venit aici in 1994, niste femei batrane care veneau adesea la bisericuta ne-au povestit cum intr-o noapte de Inviere, un cor de ingeri au cantat slujba pana la cinci dimineata. Oamenii vin aici cu credinta si multi au simtit un har deosebit. Unora li s-a aratat in vis aceasta biserica si au venit de la sute de kilometri. Sunt sigur ca aceste minuni se datoreaza rugaciunilor vechilor calugari, care au fost martirizati si nu se stie unde sunt ingropati, a mai spus parintele Petroniu.Actuala obste este mica, dar intotdeauna dispusa sa-i ajute pe oamenii care vin cu diferite probleme. Multi dintre cei care doresc sa intre in obstea noastra nu se pot adapta. Nu avem internet, televizor, telefoane si alte preocupari lumesti. In plus, abia ne ajunge timpul pentru pravila si pentru ascultare. Intram la sapte dimineata in biserica si iesim uneori la sapte seara, pentru ca vin oameni pentru dezlegari, pentru rugaciuni si participa cu rabdare si nemancati la slujbele noastre, a explicat parintele staret.(Articol publicat in Ziarul Lumina din 28 august 2013, aparut sub semnatura lui Ștefan Marculeț)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 6941

Id: 33397

Data: Aug 28, 2013

Imagine: