Nașterea Domnului - implinirea dorului istoriei

Socotește numai ce minune ar fi când dintr-o data soarele s-ar pogorî din cer și s-ar mișca pe pamânt și de aici și-ar împraștia razele sale. Deci, daca aceasta s-ar întâmpla macar numai cu o stea a pamântului, ar trebui sa puna în cea mai mare uimire pe toți cei ce ar vedea. Gândește și cumpanește apoi cât de minunat este a vedea pe Soarele dreptații cum raspândește razele Sale din Trupul Sau și lumineaza sufletele noastre. De mult doream eu sa privesc aceasta zi și într-o adunare așa de mare.Ceea ce patriarhii cu mare dor au așteptat, proorocii au prezis, drepții au dorit sa vada, s-a împlinit în ziua de astazi: Dumnezeu S-a aratat în trup pe pamânt și a locuit între oameni. De aceea, sa ne bucuram și sa ne veselim, iubiților!Daca Ioan, înca în pântecele mamei sale fiind, când a venit Maria la Elisabeta, a saltat de bucurie, cu cât mai mult noi, astazi, vazând nu pe Maria, ci pe Insuși Mântuitorul nostru, trebuie sa saltam cu bucurie și sa praznuim, sa ne minunam și sa ne uimim de Taina cea mare a întruparii lui Hristos, care covârșește toata priceperea omeneasca.Socotește numai ce minune ar fi când dintr-o data soarele s-ar pogorî din cer și s-ar mișca pe pamânt și de aici și-ar împraștia razele sale. Deci, daca aceasta s-ar întâmpla macar numai cu o stea a pamântului, ar trebui sa puna în cea mai mare uimire pe toți cei ce ar vedea. Gândește și cumpanește apoi cât de minunat este a vedea pe Soarele dreptații cum raspândește razele Sale din Trupul Sau și lumineaza sufletele noastre. De mult doream eu sa privesc aceasta zi și într-o adunare așa de mare.Eu doream ca în aceasta sarbatoare sa vad biserica plina de frați, precum este, și dorința mea s-a îndeplinit. Nu sunt nici zece ani de când aceasta zi s-a facut cunoscuta, și iata ca ea stralucește prin râvna noastra, ca și când ni s-ar fi predat din veac și de mulți ani, așa ca poate sa o numeasca cineva cu dreptate sarbatoare noua și veche. Noua, pentru ca ea de curând ni s-a facut cunoscuta; veche, pentru ca ea îndata s-a facut asemenea cu sarbatorile cele mai vechi și, așa zicând, a ajuns aceeași masura a vechimii cu acestea.Precum plantele cele nobile, când se pun în pamânt, îndata și repede cresc la înalțime, la fel aceasta sarbatoare, care la apuseni era demult cunoscuta, iar la noi, abia acum, de câțiva ani s-a adus, așa de repede a crescut și așa de multe roade a adus, precum și voi vedeți, ca biserica este plina de mulțimea credincioșilor.Aceasta râvna a voastra este vrednica de rasplata, și aceasta sa o așteptați de la Cel ce S-a nascut astazi, de la Hristos. El va va rasplati deplin, caci dragostea catre aceasta zi este cel mai mare semn de dragoste catre Cel ce S-a nascut astazi.Deci, ca un parinte al vostru întru slujire, voi încerca a vorbi spre folosul vostru, pe cât îmi sta în puterile mele și cât darul lui Dumnezeu îmi va da.Deci, ce doriți voi sa auziți întru aceasta zi? Ce altceva decât sa vorbim despre aceasta zi. Eu știu ca mulți, înca și acum, nu sunt lamuriți întru sine despre aceasta sarbatoare. Unii sunt pentru, alții împotriva, și în toate locurile se vorbește despre ea. Unii aduc împotriva ei ca este noua și abia de curând sarbatorita, alții întaresc ca este straveche, caci înca și proorocii au prevestit Nașterea lui Hristos, și ca ea este cunoscuta și stimata din timpurile cele vechi de catre toți apusenii, de la Tracia pâna la Cadix.Ei bine, despre aceasta zi vom vorbi noi! Caci aceasta zi, macar ca nu se știe prea multe despre dânsa, se afla la noi în așa de mare cinste. Este lucru dovedit ca ea, când va fi mai mult cunoscuta, se va bucura de o râvna mult mai mare. O patrundere mai mare ce veți dobândi despre ea, prin vorba mea, va mari și mai mult dragostea voastra catre aceasta sarbatoare.Eu am trei dovezi din care noi cunoaștem ca acesta este timpul în care S-a nascut Domnul nostru Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu.Cea dintâi din aceste trei dovezi este repejunea cu care aceasta sarbatoare s-a facut cunoscuta pretutindeni și a ajuns la așa înalțime și înflorire. Pe ceea ce Gamaliil a zis în privința propovaduirii Evangheliei: „De este lucrul acesta de la oameni se va risipi, iar de este de la Dumnezeu, nu veți putea sa-l risipiți“ (Fapte 5, 38-39), tocmai pe aceasta ma bizuiesc eu când va vorbesc despre sarbatoarea de astazi. Fiindca Cuvântul lui Dumnezeu, Care S-a nascut în aceasta zi, este din Dumnezeu, de aceea aceasta sarbatoare nu numai ca nu a încetat, ci din an în an s-a facut mai mare și mai slavita. De asemenea, și acea propovaduire a Evangheliei despre care graiește Gamaliil, în puțini ani s-a raspândit în toata lumea, macar ca peste tot era condusa de facatorii de corturi, de pescari și de oameni neînvațați. Micimea slujitorilor nu vatama cu nimic, caci puterea Acelui care Se propovaduia biruia toate mai dinainte, departa toate piedicile și descoperea propria putere.Iar daca cineva nu este lamurit de cele zise de mine, eu pot sa aduc o a doua dovada. Care? Ea se afla în spusele Evangheliei: „în zilele acelea a ieșit porunca de la Cezarul August sa se înscrie toata lumea. Aceasta înscriere s-a facut întâi pe când Quirinius cârmuia Siria. Și se duceau toți sa se înscrie, fiecare în cetatea sa. Și s-a suit șiIosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numește Betleem, pentru ca el era din casa și din neamul lui David, ca sa se înscrie împreuna cu Maria, cea logodita cu el, care era însarcinata. Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea sa nasca, și a nascut pe Fiul Sau, Cel Unul-Nascut și L-a înfașat și L-a culcat în iesle, caci nu mai era loc de gazduire pentru ei“ (Luca 2, 1-7).De aici se vede ca El S-a nascut în timpul celui dintâi recensamânt. Deci, cel ce ar putea vedea actele cele vechi ce se afla la Roma, va afla exact timpul acestui recensamânt. Dar tu zici: „Ce ne trebuie noua acestea, noi nu am fost la Roma și nici nu ne vom duce“, însa asculta și crede ca noi am aflat ziua de la cei care cunosc bine aceste lucruri și care locuiesc în cetatea aceea. Cei ce locuiesc acolo, înca de mult praznuiesc aceasta zi, și, potrivit cu o veche tradiție, acum ne-au împartașit și noua despre aceasta. Evanghelistul nu ne-a însemnat numai îndeobște, ci ne face cunoscut și ne arata lamurit și ziua întruparii lui Hristos. Cezarul August n-a dat acea porunca din propria inițiativa, ci pentru ca sufletul lui a fost mișcat de Dumnezeu, pentru ca el, fara sa vrea, sa slujeasca venirii pe lume a Celui Unuia-Nascut.Dar va zice cineva: „Ce, a fost nașterea lui Hristos la porunca Cezarului?“. Nu puțin, iubitule, ci foarte mult, și acea porunca era dintre lucrurile cele mai neaparate pentru savârșirea scopurilor lui Dumnezeu. Cum așa? Galileea este o provincie din Palestina, și Nazaretul este o cetate din Galileea. Și mai departe înca, și Iudeea este o provincie din Palestina, numita așa dupa locuitorii ei cei din seminția lui Iuda, iar Betleemul era o cetate din Iudeea. Deci, toți proorocii au propovaduit ca Hristos va veni din Betleem, nu din Nazaret, caci este scris: „Și tu Betleeme, deși ești mai mic între miile lui Iuda, din tine va ieși stapânitor peste Israel“ (Miheia 5, 1).Și când odinioara iudeii au fost întrebați de Irod unde Se va naște Hristos, i-au adus aceasta marturie (Matei 2, 6). De aceea, și Natanael, când i-a zis Filip; „Aflat-am pe Iisus cel din Nazaret“, a raspuns: „Din Nazaret poate fi ceva bun?“ (Ioan 1, 45). Și Hristos a zis despre el: „Iata cu adevarat israelit în care nu este vicleșug“. Dar pentru ce l-a laudat pe el? Pentru ca el, prin vorba lui Filip, nu s-a lasat ademenit îndata, ci știa bine și întocmai ca Hristos nu Se va naște nici în Nazaret, nici în Galileea, ci în Iudeea și în Betleem, cum s-a și întâmplat. Deci, fiindca Filip nu știa aceasta, Natanael, cel cunoscator de lege, a dat raspunsul cel potrivit cu proorociile cele vechi; știind bine ca Hristos nu vine din Nazaret, pentru aceea a zis Hristos: „Iata cu adevarat israelit în care nu este vicleșug“.Din același motiv (ca Natanael catre Filip), ziceau unii dintre iudei catre Nicodim: „ Cerceteaza și vezi ca din Galileea nu s-a ridicat prooroc“ (Ioan 7, 52), și iarași: „Oare, nu din Betleem, cetatea lui David, va sa vina Hristos?“ (Ioan 7, 42). Este clar ca El de acolo are sa vina, nu din Galileea.Deci, Iosif și cu Maria, nascuți în Betleem, parasisera cetatea aceasta și se așezasera în Nazaret, precum adeseori se întâmpla ca oamenii lasa cetatea parinteasca și își muta locuința în alta parte, însa Hristos trebuia sa Se nasca în Betleem, de aceea a ieșit porunca Cezarului, silindu-i, contra voii lor, sa se duca în Betleem, caci așa a rânduit Dumnezeu. Caci legea care poruncea ca fiecare sa se înscrie în patria lui i-a silit sa se ridice de acolo, adica din Nazaret, și sa se duca în Betleem pentru a se înscrie. Aceasta însemnând Evanghelistul, zice: „Și s-a suit Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, care se numește Betleem, pentru ca el era din casa și din neamul lui David, ca sa se înscrie cu Maria cea logodita cu el, care era însarcinata. Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea sa nasca, și a nascut pe Fiul Sau, Cel Unul-Nascut“ (Luca 2, 4-7).Vedeți, iubiților, rânduiala lui Dumnezeu, care pentru scopurile Sale se folosește atât de cei credincioși, cât și de cei necredincioși, pentru ca cei ce sunt straini de adevarata cinstire a lui Dumnezeu sa învețe a cunoaște puterea și virtutea Lui!Steaua a adus pe magii de la rasarit; porunca Cezarului a adus pe Maria în cetatea ei parinteasca, care s-a numit de prooroci ca loc de naștere a lui Hristos. Din aceasta, noi vedem ca și Fecioara se tragea din neamul lui David, caci daca ea era din Betleem, era dovedit ca și ea era din casa și familia lui David.Dar pentru ca sa pot face înca mai lamurita dovada ca ziua de astazi este cu adevarat ziua Nașterii lui Hristos, va rog sa luați aminte, caci voiesc a readuce în memoria voastra lucruri ce s-au petrecut de demult și legi vechi, pentru a face dovada a tot ce spun.Când Dumnezeu a slobozit pe poporul evreu din robia egiptenilor și din tirania cea barbara și a vazut ca între dânșii se afla înca multe ramașițe ale nedumeririi, și ca ei erau împatimiți catre cele pamântești și admirau marimea și frumusețea templelor, le-a poruncit sa zideasca un templu, care nu numai prin scumpetea materialului și nu numai prin mulțimea meșteșugului, ci și prin forma zidirii sa întreaca toate templele de pe pamânt. Precum un parinte duios, care mai târziu iarași primește la sine pe fiul sau, cel ce se razvratise cu oamenii cei rai și traise întru toata dezmierdarea, și îl pune sa traiasca într-o prisosința mare și cuviincioasa, pentru ca nu cumva acela, din cauza vreunei lipse, sa doreasca viața cea veche, așa Dumnezeu, vazând împatimirea iudeilor pentru cele pamântești, le-a dat tocmai pentru aceasta o prisosința, pentru ca ei sa nu mai pofteasca Egiptul și toate ale lui. Și El le-a zidit un templu, al carui plan a cuprins toata lumea, atât cea materiala, cât și cea duhovniceasca.Precum în lume este cerul și pamântul, și în mijlocul amândurora este taria, așa a trebuit sa se zideasca și templul. De aceea, El a desparțit templul în doua, și între amândoua parțile a așezat catapeteasma. Partea cea dinaintea catapetesmei era deschisa tuturor, iar partea cea dinlauntru, cea din spatele catapetesmei, nu era permisa nimanui, nici macar nu putea fi vazuta, decât numai de preotul cel mare. Și sa știi ca eu nu spun de la mine aceasta, ci cum ca templul, cu adevarat s-a zidit dupa planul lumii, poți auzi de la Pavel, când el zice cu privire la înalțarea la cer a lui Hristos: „Caci Hristos n-a intrat într-o Sfânta a Sfintelor facuta de mâini – închipuirea celei adevarate“ (Evrei 9, 24). El zice cu aceasta ca Sfânta Sfintelor, aici pe pamânt, este icoana a Sanctuarului adevarat. Iar cum catapeteasma de la Sfânta Sfintelor desparțea Sfintele de cele dinafara, precum cerul desparte ceea ce este deasupra lui de toate cele ce sunt la noi, a aratat-o Apostolul când a numit cerul catapeteasma. Caci vorbind despre nadejde, el zice: „Pe care o avem ca o ancora a sufletului, neclintita și tare, intrând dincolo de catapeteasma, unde Iisus a intrat pentru noi ca înaintemergator, fiind facut Arhiereu în veac, dupa randuiala lui Melchisedec“ (Evrei 6, 19-20). Vezi cum numea el cerul catapeteasma? Afara, înaintea catapetesmei, era sfeșnicul, și masa și altarul cel de arama pentru jertfe și arderi de tot, iar înauntru, dupa catapeteasma, era sicriul, acoperit peste tot cu aur, și într-însul tablele Legii, și nastrapa cea de aur, și toiagul lui Aaron ce odraslise, și altarul cel de aur, care servea numai la tamâierea jertfelor.Dar și despre aceasta vreau sa aduc o marturie a lui Pavel, care zice ca în cortul cel dintâi intrau totdeauna preoții, savârșind slujbele dumnezeiești (Evrei 9, 6). Prin acesta din urma, el înțelege partea cea din afara a cortului unde putea sa intre toata lumea și unde era sfeșnicul și masa punerii înainte a pâinilor, iar dupa a doua catapeteasma era așezata așa numita Sfânta Sfintelor cu altarul cel de aur și sicriul cel aurit peste tot, iar într-însul nastrapa cea de aur cu mana, și toiagul lui Aaron ce odraslise, și tablele Legii. Deasupra sicriului erau heruvimii slavei care umbreau acoperamântul sicriului.Și toate acestea, fiind așa așezate în cortul cel dintâi, aici intrau preoții când aduceau jertfele, iar în a doua desparțitura, o data pe an, intra singur Arhiereul, și nu fara de sânge, pe care îl aducea pentru sine însuși și pentru pacatele poporului (Evrei 9, 1-7). Vezi ca numai Arhiereul intra aici și numai o data în an?Dar veți zice: „Ce legatura au toate acestea cu ziua de astazi?“. Așteptați puțin și va veți lamuri. Noi urmarim izvorul pâna la obârșia sa și vrem sa ajungem pâna la adânc, pentru ca toate sa ni se lamureasca cu ușurința. Totuși, ca vorbirea noastra sa nu fie prea lunga și puțin lamuritoare prin lungimea ei, va voi spune acum pricina pentru care am spus toate acestea. Așadar, pentru ce? Când Ioan avea în pântecele Elisabetei șase luni, ea a primit pe Maria. Daca noi vom afla care este acea luna a sasea, atunci vom ști și când a zamislit Maria, și știind aceasta, vom ști și când ea a nascut socotind cele noua luni.Dar de unde putem afla care era a șasea luna a sarcinii Elisabetei? De acolo, ca știm în care luna ea a zamislit, și aceasta o aflam când vom cunoaște timpul întru care barbatul ei (Zaharia) a primit vestea cea buna. Și de unde putem cunoaște aceasta? Din Sfânta Scriptura, fiindca Evanghelia ne istorisește ca Zaharia era tocmai în Sfânta Sfintelor, când îngerul i-a adus vestea și l-a înștiințat despre nașterea lui Ioan. Deci, fiindca Scriptura arata lamurit ca singur Arhiereul, și numai o data pe an, intra în Sfânta Sfintelor și în care luna a anului, apoi de aici se cunoaște timpul în care Zaharia a primit vestea cea buna, și din aceasta cunoaștem și timpul când Elisabeta a zamislit.Cum ca el numai o data pe an intra în Sfânta Sfintelor ne-a spus-o Pavel mai sus, și Moisi ne spune aceasta când zice: „Și a zis Domnul catre Moisi: «Graiește catre Aaron, fratele tau, sa nu intre în toata vremea în Sfânta Sfintelor, care este înlauntrul catapetesmei înaintea curațitorului celui de pe chivotul legii, ca sa nu moara»“ (Levitic 16, 2). De aici se vede ca el nu în tot timpul intra în Sfânta Sfintelor, și pe când era el acolo, nimeni nu putea sa intre în cort, ci toți trebuiau sa stea afara înainte de catapeteasma. Țineți bine minte acestea, ca mai ramâne a arata în ce timp Arhiereul intra în Sfânta Sfintelor. Iarași, în aceeași carte a Sfintei Scripturi, se zice: „«In luna a șaptea, în ziua a zecea a lunii, sa postiți și nici un lucru sa nu faceți, nici baștinașul, nici strainul care este între voi, caci în ziua aceasta vi se face curațire, ca sa fiți curați de toate pacatele voastre, înaintea Domnului, și curați veți fi. Aceasta e cea mai mare zi de odihna pentru voi și sa smeriți sufletele voastre prin post. Aceasta este lege veșnica. De curațit însa sa va curețe preotul care este uns ca sa slujeasca în locul tatalui sau. Sa se îmbrace el cu veșmintele cele de in și cu veșmintele sfinte; și va curați Sfânta Sfintelor, cortul adunarii, va curați jertfelnicul și pe preoți și va curați și toata obștea poporului… o data în an sa curațiți pe fiii lui Israel de pacatele lor». Și Aaron a facut așa cum poruncise Domnul lui Moisi“ (Levitic 16, 29-34). Aici este vorba despre sarbatoarea Corturilor, când, o data pe an, Arhiereul intra în Sfânta SfintelorDeci, daca o data pe an, la sarbatoarea Corturilor, intra Arhiereul în Sfânta Sfintelor, sa aratam acum, ca atunci s-a aratat îngerul lui Zaharia, tocmai când el era în Sfânta Sfintelor, caci s-a aratat numai lui, pe când el tamâia. Arhiereul nu intra niciodata singur în templu, decât în aceasta zi.Sa ascultam acum cuvintele Evanghelistului: „Era în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia…, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron și se numea Elisabeta… Și pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu, în rândul saptamânii sale, a ieșit la sorți, dupa obiceiul preoției, sa tamâieze intrând în templul Domnului“ (Luca 1, 5-9).Aduceți-va aminte, iubiților, de locul acela care zice: „Nici un om nu va fi în cortul marturiei când va merge el sa se roage în Sfânta Sfintelor pâna când va ieși el afara“ (Leviticul 16, 17).„Și i s-a aratat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tamâierii“ (Luca l, 11). Nu zice „jertfelnicului“, ci „altarului tamâierii“, caci jertfelnicul era altarul cel din afara, iar altarul tamâierii, cel dinauntru. Deci, pentru ca îngerul a fost vazut numai de el, și ca tot poporul îl aștepta afara, ne încredințeaza ca el intrase în Sfânta Sfintelor. „Și s-a spaimântat Zaharia și frica a cazut peste el. Iar îngerul a zis catre el: Nu te teme, Zaharia, ca s-a auzit rugaciunea ta și Elisabeta, femeia ta, va naște fiu și se va chema numele lui Ioan… și poporul aștepta afara pe Zaharia și se mira ca întârzie în templu. Și ieșind, nu putea sa vorbeasca… și el le facea semne“ (Luca 1, 12-13, 21-22).Vezi ca el fusese înauntru, dupa catapeteasma? Acolo a primit vestea. Aceasta era în timpul sarbatorii Corturilor și a postului, și aceasta din urma se înțelege prin cuvintele: „Sa smeriți sufletele voastre“. Iar aceasta sarbatoare se facea la iudei catre sfârșitul lunii septembrie. Așadar, atunci a zamislit Elisabeta.Acum este timpul sa aratam ca în a șasea luna de când Elisabeta purta în pântece pe Ioan, Maria a primit vestirea cea de bucurie și a zamislit și ea. Adica, acum a venit la ea Gavriil și i-a zis: „Nu te teme Maria ca ai aflat har de la Dumnezeu, și iata ca vei zamisli în pântece și vei naște fiu și se va chema numele lui Iisus“ (Luca 1, 30-31). Când ea s-a spaimântat și a întrebat „Cum este aceasta cu putința?“, îngerul i-a raspuns și a zis: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Și iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit fiu la batrânețea ei și aceasta este a șasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputința“ (Luca 1, 34-37).Deci, daca Elisabeta a zamislit în luna septembrie, Maria a zamislit mai târziu, în luna a șasea, în martie, și daca, mai departe, vom adauga cele noua luni pâna la Nașterea lui Hristos, ajungem în luna decembrie, în care și praznuim aceasta zi.Am aratat mai înainte tot ce era de zis despre aceasta zi. Numai una voiesc sa mai adaug, și apoi voi încheia. Sa ne bucuram de bucuria careia ne-am facut partași prin Nașterea lui Hristos, și pe Dumnezeu, Cel ce S-a facut om, sa-L proslavim pentru aceasta întrupare a Sa, și dupa puterile noastre sa-I aducem cinste și mulțumire, însa lui Dumnezeu nu-I este placuta alta mulțumire, decât aceea ca noi sa ne mântuim sufletele noastre și sa ne silim a face fapte bune.Așadar, sa nu fim nemulțumitori catre Binefacatorul nostru. Dupa puterile noastre, toți sa-I aducem de toate: credința, nadejde, dragoste, înfrânare, milostenie, iubirea aproapelui. Dar mai ales, când va apropiați de aceasta înfricoșata și Sfânta Masa, de Sfintele Taine, faceți aceasta cu frica și cu cutremur, cu conștiința curata, cu post și cu rugaciune. Socotește, o, omule, ce jertfa ai sa primești, de ce Masa te apropii! Gândește ca tu, cel ce ești praf și cenușa, ai sa primești Trupul și Sângele lui Hristos! Când un împarat va cheama la masa sa, voi stați acolo cu respect și luați cu înfrânare din bucatele puse pe masa. Aici, însa, Dumnezeu va invita la masa Sa și v-a dat pe propriul Sau Fiu; și îngerii stau împrejur cu frica și cu cutremur, și heruvimii își acopera fețele, și serafimii striga cuprinși de spaima: „Sfânt, Sfânt, Sfânt, este Domnul“. Ceea ce ni se da la aceasta Masa este vindecarea ranilor sufletului nostru, o visterie neîmpuținata, care ne agonisește împarația cerurilor.Așadar, sa ne apropiem plini de o spaima sfânta, și plini de mulțumire sa cadem marturisind pacatele noastre, plângând de întristare pentru relele ce am facut, întinzând mâinile la rugaciune catre Dumnezeu. Astfel curațindu-ne, sa ne apropiem cu toata liniștea și rânduiala catre împaratul cerului. Ca o sarutare duhovniceasca sa primim Jertfa cea curata și sfânta, sa ne ațintim ochii noștri cu râvna spre dânsa și sa ne înflacaram inimile noastre, ca sa nu ne adunam aici spre osândire, ci spre înfrânarea sufletului, spre dragoste, spre fapta buna, spre împacarea cu Dumnezeu, spre o pace adânca, spre câștigarea nenumaratelor bunatați, pentru ca noi înșine sa ne sfințim și sa zidim pe aproapele nostru.O, iubiților, viața noastra este scurta; sa fim treji și sa veghem! Sa ne pregatim bine, sa aratam râvna catre toți și sa fim bagatori de seama întru toate.Desigur, este cea mai mare disprețuire pentru Dumnezeu când cineva se apropie aici fiind întinat de pacat. Asculta ce zice despre aceasta Apostolul: „De va pângari cineva casa lui Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe el“ (I Corinteni 3, 17). Noi nu vrem ca în loc sa-L împacam pe Dumnezeu, sa-L întarâtam împotriva noastra; mai vârtos sa ne apropiem cu toata grija, toata curația și liniștea sufletului, cu rugaciune și cu inima înfrânta, ca prin aceasta sa dobândim bunavoința Domnului nostru Iisus Hristos și sa ne facem partași bunataților fagaduite, prin darul și prin iubirea de oameni ale Aceluiași Domn Iisus Hristos, Caruia împreuna cu Tatal și cu Sfânt Duh se cuvine cinstea, în vecii vecilor. Amin.- Sfântul Ioan Gura de Aur –

(Articol postat pe doxologia.ro la 20 decembrie 2010)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 544

Id: 36913

Data: Dec 25, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).