Delegatia Episcopiei Giurgiului a ajuns sambata, 1 mai, in portul Dafne , dupa 2 ore de calatorie cu vaporul, apoi la Careia, capitala Sfantului Munte. Aici, Preasfințitul Parinte Ambrozie, insotit de membrii delegatiei, a vizitat Biserica Protaton. Sfantul locas se afla in capitala administrativa a Sfantului Munte Athos, Careia - Karyes. Biserica, aleasa drept resedinta administrativa athonita inca din secolul al X-lea, a fost construita si a functionat initial ca schit, mai tarziu, insa, avandu-se in vedere locul unde se afla, cu sfatul intregului Sfant Munte, s-a hotarat a fi socotita Catedrala orasului Careia. In Biserica Protaton s-au tinut mai toate sinoadele si dezbaterile athonite. Astfel, Sinodul Sfantului Munte se aduna aici, anual, la data de 15 august, o data cu praznuirea Adormirii Maicii Domnului. Dupa vizitarea Bisericii Protaton, delegatia eparhiei noastre, condusa de Preasfintitul Parinte Ambrozie, a fost primita de membrii Epistasei – organism executiv de conducere a Sfantului Munte, prilej cu care Preasfintitul Parinte a multumit pentru primirea deosebita facuta. Muntele Athos se conduce dupa un regulament monastic, elaborat de Comunitatea celor 20 de stareti numita Chinotita' si recunoscut de Patriarhia Ecumenica si de Guvernul de la Atena. Regulamentul stabileste regulile de vietuire, drepturile si datoriile manastirilor si calugarilor, precum si conditiile de vizitare a Sf. Munte. Dintre cele 20 de manastiri, 17 sunt grecesti, una ruseasca, una sarba si una bulgara. Noi, romanii, avem doua schituri: Prodromul si Lacu. Pelerinajul duhovnicesc in Sfantul Munte Athos a continuat cu vizitarea chiliei Sfantul Gheorghe' de la Capsala, veche asezare romaneasca, unde delegatia eparhiei noastre a fost intampinata de parintele egumen Petroniu. Cu acest prilej, Intaistatatorul eparhiei noastre a savarsit o slujba de pomenire pentru monahul Meletie Ifrim, fostul egumen al chiliei romanesti Sfantul Gheorghe' - Capsala din Muntele Athos, si pentru parintele Arsenie Boca, trimis aici in anul 1937de catre mitropolitul Nicolae Balan pentru a deprinde calugaria' din Sfantul Munte. Muntele Athos, locul marilor nevointe, cetatea rugaciunilor neadormite, continuatorul traditiei bizantine si inalta scoala a pocaintei, ramane un loc negrait, catre care privim cu smerenia cuvenita. Dupa chilia Sf. Gheorghe Capsala, pelerinii din Episcopia Giurgiului au vizitat Schitul Sf. Ilie', intemeiat in anul 1757 sau 1759. Catapeteasma bisericii, cu o greutate de aproximativ doua tone, este in intregime acoperita cu aur si gazduieste o multime de icoane. Schitul Sfantul Ilie mai pastreaza si doua icoane minunate: Maica Domnului Tanguitoarea si Maica Domnului Hranitoarea, ambele facatoare de minuni; Manastrirea Iviron a fost urmatoarea vatra monahala vizitata. Aceasta a fost ctitorita de Ioan Iviritul, prieten al Sf. Atanasie cel Mare venit din provincia Caucazului, care se numea Ivirica, pe la anul 980. Biserica manastirii detine numeroase odoare scumpe: vase, vesminte, salbe de galbeni de aur, una daruita de Petru cel Mare, tarul Rusiei, pe care n-o poate ridica o persoana. Pe unul din pereti este zugravit chipul lui Mihai Viteazul (1593-1601), ctitor domnitor. In paraclisul de la poarta se afla Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, numita Portarita' care a venit pe mare de la Bizant.Ziua s-a incheiat cu vizitarea Schitului Lacu, unul din cele mai vechi vetre monastice romanesti din Sfantul Munte. Are hramul Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir. In cadrul sistemului de organizare athonit, asezarea aceasta calugareasca este un schit, care e dependent de Manastirea Sfantul Pavel, una din cele douazeci de mari manastiri care guverneaza in mod traditional Sfantul Munte. Numele nu provine de la vreun lac din imprejurimi, ci de la termenul grec lako, care inseamna groapa. Data cand a fost intemeiat acest schit nu se cunoaste cu exactitate, dar in secolul al XVIII-lea (1754),aici vietuiau 30 de calugari, pentru care ieromonahul Daniil de la Manastirea Neamt, care construieste in anul 1760 o biserica de lemn in cinstea Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, informeaza episcopiagiurgiului.roPentru cei mai multi dintre pelerini, slujba utreniei, savarsita incepand cu ora 3 dimineata, ramane una dintre experientele cele mai coplesitoare traite pe parcursul vizitei in Muntele Sfant.Intr-o atmosfera incarcata de misticism, generata, in penumbra din interiorul bisericii, de incantatia tulburatoare venita parca de dincolo de spatiu si timp, amplificata de mirosul dulceag de mir din aer, Preasfintitul Parinte Ambrozie, alaturi de un ales sobor de preoti si diaconi, a savarsit Sfanta Liturghie Arhiereasca, ocazie cu care a rostit si un cuvant de invatatura in care a subliniat frumusetea duhovniceasca a vietii monahale din Sfantul Munte. Aici, monahii se aduna in biserica stiind ca nu sunt singuri, ci impreuna cu toti ingerii si sfintii, slavind pe Dumnezeu. Prin Dumnezeiasca Euharistie si prin toate slujbele divine se impartasesc de El tainic printr-o lucrare dumnezeiasca, a incheiat Preasfintia Sa. Duminica, 2 mai, pelerinii din Episcopia Giurgiului au vizitat Manastirea Marea Lavra care este cea dintai asezare chinoviala din Athos si prima din eparhia Sfantului Munte. Aceasta manastire athonita a fost intemeiata pe la anul 963, prin osardia pustnicului Atanasie din Trapezunda, si cu ajutoare banesti date de catre imparatii bizantini, Nichifor Focas (963-959) si Ioan Tzimisca (Ioannis Tzimikes: 969-973). Manastirea a crescut, practic, prin grija Sfantului Atanasie Athonitul, a carui viata se impleteste inseparabil cu inceputurile manastirii. De asemenea, un moment foarte important al pelerinajului l-a constituit prezenta la Schitul romanesc Prodromu. Este situat intre Kavsokalyvia si Marea Lavra, pe un deal stancos, la mica altitudine. In 1857 a fost cumparat de catre 2 calugari romani, cu numele monahal Nectarie si Nifon, dupa care a fost amenajat si recunoscut drept schit. Calugari de origine romana care vietuiesc aici urmeaza principiul cenobitic al vietii monastice ortodoxe. La Schitul Prodromu, delegatia Episcopiei Giurgiului, condusa de Intaistatatorul eparhiei noastre, a fost intampinata de parintele staret Petroniu Tanase si de intreaga obste a schitului care si-a manifestat bucuria de a primi pelerini romani in mijlocul lor. Cu acest prilej, Preasfintitul Parinte a transmis binecuvantarea Preafericitului Parinte Patriarh Daniel catre toti vietuitorii Schitului Sfantul Ioan Botezatorul. Totodata, Chiriarhul nostru, inconjurat de un ales sobor de preoti si diaconi, a savarsit Sfanta Liturghie in biserica schitului. La final, a rostit un cuvant de invatatura in care a vorbit despre frumusetea asezarilor monahale romanesti de la Sfantul Munte, care constituie o mostenire culturala deosebita a poporului nostru. Parintii induhovniciti sunt indrumatori adevarati spre Hristos. Este important sa apreciem ceea ce avem si, totodata, sa nu uitam niciodata de aceste vetre monahale vechi, care pastreaza intocmai poruncile evanghelice, a incheiat Preasfintitul Parinte. Cu aceasta ocazie, delegatia Episcopiei Giurgiului a vizitat si Biblioteca Schitului Prodromu care adaposteste un bogat fond de carte ce da marturie despre preocuparile carturaresti ale vietuitorilor acestui asezamant in cele doua secole de functionare. Un loc aparte il ocupa manuscrisele de o valoare deosebita, printre care amintim Istoria Sfantului Munte, in mai multe volume, scrisa de ieromonahul Irinarh Şisman, la sfarsitul secolului al XIX-lea si in primele decenii din secolul al XX-lea. De asemenea, a fost vizitata si pestera Sfantului Atanasie care se gaseste in apropierea schitului. Vizita la Schitul romanesc Prodromu nu s-a incheiat decat dupa ce pelerinii din Episcopia Giurgiului au vizitat muzeul schitului si s-au bucurat de frumusetea cuvintelor pline de intelepciune ale parintelui arhim. Petroniu Tanase, staretul schitului Prodromu. Pelerinajul in Sfantul munte Athos s-a incheiat cu vizitarea Schitului Sf. Andrei. Aici, in 1830, doi sihastri rusi, Visarion si Varsanufie, au construit o chilie; in 1874 s-a ridicat o biserica mare cu 3 altare, 19 paraclise si 30 de clopote. Sfantul locas adaposteste intr-o racla capul Sfantului Apostol Andrei, particele de la Sfantul Alex Nevski si Sfanta Maria Magdalena.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 775

Id: 6251

Data: May 8, 2010

Imagine: