O editie critica a Noului Testament se va finaliza in 2030 in Germania

Prelegerile, moderate de prof. univ. dr. Eugen Munteanu, preşedintele Asociaţiei de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România, au adus în atenţia publicului prezent la eveniment cercetările elaborate de specialişti în domeniul istoriei, filologiei şi traductologiei biblice.

Lucrările, prezentate, în paralel, în Aula Academiei Române din Iaşi şi în Sala de Lectură a Bibliotecii Academiei, au abordat diverse teme legate de tradiţia biblică, susţinute de specialişti de la Academia Română din Iaşi, de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide“ din Iaşi şi de la Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Bucureşti. Alături de cercetătorii din centrele filologice, la simpozion au prezentat lucrări profesori şi doctoranzi de la universităţile din Chişinău, Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Bacău.

„Împărăţia“ lui Dumnezeu în limbile lumii

În Aula Academiei Române din Iaşi, a doua zi a simpozionului a debutat cu prelegerea drd. Iosif Camară de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, care, alături de soţia sa, Elena Camară, au prezentat comunicarea Transpunerea conceptului „împărăţie“ în câteva traduceri europene ale rugăciunii „Tatăl nostru“. Preocuparea autorilor pentru studiul rugăciunii domneşti s-a concretizat prin evidenţierea schimbărilor pe care le-a suferit în timp, în diferite cadre istorice, confesionale sau stilistice. Autorii au evidenţiat echivalentul termenului „împărăţie“ în limbile europene, orientale şi în limbile vechi, precum: azeră, lituaniană, slavă bisericească, gotă, prusiană, cumană, aromână şi istroromână.

Textul Noului Testament, în viziuni moderne

Sesiunea de comunicări a continuat cu prelegerea Ediţii critice moderne ale Noului Testament în limba greacă, susţinută de asist. Mihai Ciurea, doctor în teologie, la Universitatea din Craiova. Autorul a prezentat o viziune de ansamblu asupra ediţiilor critice moderne ale Noului Testament şi ale multiplelor variante textuale (5.000 de versiuni greceşti), rezultate în urma copierii şi recopierii textului Scripturii, din limba ebraică, de la origine şi până în perioada modernă.

„Acest text critic al Noului Testament îşi propune reconstituirea textului biblic din momentul în care a fost fixat în scris până la apariţia primelor ediţii tipărite. Scopul tradiţional al criticii textuale este de a stabili arborele genealogic al manuscriselor şi a urca progresiv, aproape de original. Textul critic este o lucrare de laborator, care nu ţine cont de tradiţia vie, de citire şi de înţelegere a Scripturii din primele comunităţi creştine, pentru că tradiţia creştină liturgică a textului biblic, păstrat în dicţionarele biblice, implică concluzii teologice diferite, inspirate în special de operele Părinţilor Bisericii. O ultimă ediţie a Noului Testament este Editio Critica Maior, care am observat că este foarte puţin cunoscută în România. Fondatorul ediţiei este Institutul de Cercetare al Noului Testament din Germania, care îşi propune să pună mai mult accent pe citările nou-testamentare din literatura veche creştină. Proiectul a început în anul 1997 şi are ca deadline, ca finalitate, anul 2030. Până acum au fost editate textele Epistolelor Soborniceşti, munca a fost împărţită şi se lucrează în mai multe centre“, a evidenţiat asist. dr. Mihai Ciurea.

O analiză filologică asupra textului sacru a conţinut prelegerea Silviei Chiosea, drd. la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. Autoarea a abordat tema intitulată Inserţii biblice într-un panegiric greco-român adresat lui Constantin Brâncoveanu, în care a analizat texte greceşti închinate împăratului bizantin, cu maxime din Sfânta Scriptură.

Forţa comunicatoare a Sfântului Apostol Pavel a fost analizată din perspectiva teoriilor comunicării de conf. univ. dr. Gabriel Mardare de la Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacău. Prin raportarea la ediţiile româneşti şi franţuzeşti ale Bibliei, din diferite secole, autorul s-a referit la discursul misionar al apostolului.

Tabloul etnic al provinciei Yehud în Vechiul Testament

Prelegerile acestei manifestări academice de amploare s-au încheiat cu lucrarea lect. dr. Alexandru Mihăilă, care predă disciplina Vechiul Testament şi limba ebraică la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti. Acesta a prezentat tema Limitele comunităţii în provincia persană Yehud, din perioada postexilică a evreilor până în secolul IV: „Provincia persană Yehud avea o populaţie de 20.000 de oameni, ce puteau încăpea pe un stadion. Era o provincie săracă, iar singurul centru urban era Ierusalimul. Pentru a stabili limitele acestei comunităţi, plec pe direcţia şcolii minimaliste, care se răspândeşte din ce în ce mai mult în critica internaţională. Elementele etnicităţii, raportarea la duşman, la cine sunt eu şi cine este duşmanul ne ajută foarte bine să înţelegem cum se conturează o comunitate, fie ea religioasă, etnică sau politică“. Pentru a alcătui tabloul etnic al Yehud-ului, autorul a prezentat triburile, neamurile provinciei, cu permanenta raportare la textele din Vechiul Testament, care le-au atestat. Limitele acestei provincii nu au fost stabilite, deoarece, potrivit autorului, „există foarte multe opinii critice, care nu pot oferi o privire unitară“ asupra etnicităţii Yehud-ului, în perioada postexilică a evreilor.

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei