Respectul fata de natura, fata de viata, fata de aproapele nu ne ofera, deocamdata, retete care s-ar putea pretinde drept principii universale de urmat pentru societate. Etica si, in cazul de fata, bioetica trebuie sa fie gardianul omului-subiect fata de omul-obiect, sclavul pietei economice sau al ideologiei. Fiinta umana, de oriunde ar fi ea, nu poate fi redusa la un obiect manipulabil dupa dorinta, asa cum propune ingineria genetica prin clonare. Mai jos, un interviu pe aceasta tema cu parintele Gheorghe Popa, profesor de teologie morala, ascetica si etica sociala in cadrul Facultatii de Teologie Ortodoxa Dumitru Staniloae din Iasi.Parinte prorector, care este atitudinea Bisericii vizavi de clonare?Inainte de a raspunde la aceasta intrebare, cred ca trebuie sa precizam ce este clonarea si cum putem defini clona. Dictionarele de bioetica definesc clonarea ca un mijloc natural sau o metoda artificiala prin care se pot multiplica celule sau organisme vii, plecand de la o celula sau un individ unic. Din aceasta perspectiva, clona sau mai precis clonele reprezinta un ansamblu de celule sau indivizi care au o origine comuna si ca atare o identitate genetica cu celula sau individul clonat. Din punct de vedere tehnic, clonarea reprezinta astazi o metoda arhicunoscuta in cadrul ingineriei genetice si se aplica cu succes in agronomie sau zootehnie, pentru a obtine diverse plante sau animale cu calitati genetice imbunatatite. Evident ca aceasta tehnica este aplicata la un numar limitat de specii, insa cercetatorii in domeniu considera ca obtinerea unor specii de plante si ani-male clonate deschide noi perspective pentru cercetarea fundamentala si aplicata, mai ales in domeniul biomedical. Nu avem dreptul de a manipula tehnologic si determinist acest patrimoniu geneticRevenind la intrebarea dvs., in ceea ce priveste clonarea umana, Biserica nu are pana in prezent un document oficial referitor la clonare. Exista insa multe studii ale teologilor ortodocsi care trateaza aceasta problema cu totul noua, care provoaca reflectia teologica de astazi. Daca in ceea ce priveste clonarea vegetala sau animala exista o receptare pozitiva si o reflectie teologica nuantata, legata de responsabilitatea morala a omului fata de creatia lui Dumnezeu, in ceea ce priveste clonarea umana, indiferent ca este reproductiva sau terapeutica, exista un consens general de neacceptare. Din ce motive?Evident ca in fata acestei provocari, Biserica, prin slujitorii sai, este somata sa reactioneze, insa reactia Bisericii nu poate fi niciodata dictatoriala sau constrangatoare, dar nici relativista si indiferenta. In conformitate cu invatatura sa de credinta, reactia actuala a Bisericii la orice provocare straina principiilor si valorilor sale trebuie sa respecte libertatea, identitatea si demnitatea fiecarei persoane sau comunitati umane, inclusiv a comunitatii stiintifice.Argumentele pe care le aduce Biserica pentru a raspunde acestor provocari sunt in primul rand argumente teologice, intemeiate pe Revelatia lui Dumnezeu in istoria si existenta umana. Intrucat societatea de astazi este profund secularizata si fragmentata si ca atare multi membri ai societatii nu se mai identifica cu comunitatea eclesiala si cu valorile sale, teologii Bisericii sunt obligati, pentru a fi credibili, sa foloseasca si alte argumente auxiliare, preluate din domeniul metafizicii, filosofiei morale, stiintelor sociale sau chiar din domeniul stiintelor experimentale.Ce aspect al invataturii noastre de credinta este incalcat prin clonare?Prin clonarea umana se intervine in mod abuziv si iresponsabil in patrimoniul genetic al unei persoane care, din punct de vedere teologic, este unica si irepetabila. Ca atare, nu doar invatatura Bisericii, ci si logica bunului simt ne spun ca nu avem dreptul de a manipula tehnologic si determinist acest patrimoniu genetic.Cei care sustin clonarea au scopuri destul de nobile: eradicarea anumitor suferinte, corectarea anomaliilor genetice, hranirea intregii planete etc. Intrucat tehnologiile clonarii sunt de data recenta, nu au fost analizate toate consecintele lor, de aceea este nevoie de o abordare critica si rezervata a acestor tehnologii care, asa cum am afirmat, pot sa intervina in patrimoniul genetic al oricarei fiinte vii, inclusiv al omului.Parintii Bisericii nu condamna sexualitatea umana, nici in conditia ei de dupa caderea in pacatAtitudinea Bisericii Romano-Catolice si a Bisericilor protestante fata de clonare este diferita de cea a Bisericii Ortodoxe?Biserica Romano-Catolica si Bisericile protestante au specialisti remarcabili in domeniul bioeticii si al ingineriei genetice, care se ocupa de toate dilemele etice ce apar in aceste domenii. In ceea ce priveste clonarea, opiniile teologilor catolici si protestanti, cu mici diferente privind clonarea terapeutica, sunt convergente cu cele ale teologilor ortodocsi.Care este situatia clonarii in lume?Clonarea umana reproductiva este interzisa atat in Romania, cat si in tarile civilizate. Unele tari ca Olanda sau Marea Britanie sunt mai receptive la clonarea terapeutica si au legiferat deja in acest sens.Poate fi intr-adevar om o fiinta clonata?Din punct de vedere tehnologic, omul poate sau va putea fi clonat. Din punct de vedere teologic si uman, ar fi un act periculos si iresponsabil.Exista pareri ca procedeul clonarii ar fi infaptuirea unei scheme prezente in literatura ascetica. In scoala lui Origen exista presupunerea ca omul, pana la cadere, era capabil de o inmultire in afa-ra sexualitatii, astfel eliminandu-se placerea trupeasca. Cum ati comenta parerile de acest gen?Exista intr-adevar texte patristice care vorbesc de o inmultire a oamenilor in afara sexualitatii dupa caderea omului in pacat, cand placerea biologica si dorinta de supravietuire in lumea aceasta s-au substituit bucuriei comuniunii cu Dumnezeu si in Dumnezeu, bucuriei comuniunii responsabi-le dintre Mire si Mireasa. Trebuie sa precizam ca Parintii Bisericii nu condamna sexualitatea uma-na nici in conditia ei de dupa caderea in pacat, ci ne atrag atentia ca ea trebuie sa fie asumata responsabil, in cadrul familiei binecuvantate de Dumnezeu prin Taina Cununiei. Parintii Bisericii ne atrag, de asemenea, atentia ca libertatea creatoare a omului nu se identifica cu libertinismul orgolios si agresiv al indivizilor izolati, iar demnitatea fiecarei persoane umane nu se poate pastra si apara decat in relatia ei cu demnitatea divino-umana a Mantuitorului Hristos, Fiul lui Dumnezeu intrupat. (Articol realizat de Nicoleta Olaru si publicat in saptamanalul "Lumina de Duminica" din data de 3 februarie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 757

Id: 28104

Data: Feb 3, 2013

Imagine: