Pastorala Sfantului Sinod la Duminica Ortodoxiei din anul Domnului 2015
]]> PASTORALA SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE LA DUMINICA ORTODOXIEI DIN ANUL DOMNULUI 2015 Dreapta credinţă şi dreapta făptuire în urcuşul duhovnicesc al Postului Sfintelor Paşti PREACUVIOSULUI CINMONAHAL, PREACUCERNICULUI CLER ŞI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOŞI DIN CUPRINSUL PATRIARHIEI ROMÂNE, Har, milă şi pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, iar de la noi părinteşti binecuvântări! Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi, Iubiţi credincioşişi credincioase, După mai bine de un secol de mari tulburări în Sfânta Biserică, produse de adversarii sfintelori coane, Sinodul de la Constantinopol din anul 843, convocat de binecredincioasa împărăteasă Teodora şi de patriarhul Metodie al Constantinopolului, a adus pacea şi liniştea prin reconfirmarea hotărârilor tuturor celor şapte sinoadee cumenice, inclusiv a dogmei cinstirii icoanelor, formulată, potrivit Sfintei Scripturi şi practicii dintotdeaunaa Bisericii, la cel de al VII-lea Sinod Ecumenic, de la Constantinopol (787). Întrucât, fiecare dintre ereziile condamnate cu acel prilej contesta un aspect sau altul al mântuirii câştigate prin întruparea Fiului lui Dumnezeu, iar erezia iconoclastă avea ca ţintă însăşi iconomia mântuirii în ansamblul ei, restabilirea cultului icoanelor nu a reprezentat o victorie izolată, ci triumful întregii Ortodoxii. Deoarece „catastrofa iconoclasmului a necesitat un efort de rezistenţă considerabil, reunirea tuturor forţelor Bisericii, sângele martirilor şi al mărturisitoril orei, experienţa şi înţelepciunea Părinţilor apărători ai icoanelor, credinţa de neclintit a poporului drept credincios”[1], în amintirea acestora şi pentru sărbătorirea triumfului dreptei credinţe asupra tuturor ereziilor, începând cu data de 11 martie 843, neîntrerupt, în prima duminică a Postului Sfintelor Paşti, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuieşte, an de an, Duminica Ortodoxiei, intonând împreună cu imnograful: „Cinstea icoanei se înalţă la chipul cel dintâi […]. Pentru aceasta cu dragoste cinstim icoanele Mântuitorului Hristos şi ale tuturor sfinţilor; ca, sub îndrumare alor, să nu mai fim supuşi niciodată necredinţei”[2]. Manifestare văzută a ceea ce nu se poate vedea, icoana nu există prin ea însăşi. Ea este mijlocul prin care suntem conduşi spre alte persoane, este un obiect sfânt care arată prezenţa personală a Mântuitorului Iisus Hristos, a Maicii Domnului şi a sfinţilor, aşa cum s-a afirmat la Sinodul de la Constantinopol din anul 869: „Icoana ne anunţă şi ne face prezent ceea ce Evanghelia ne spune prin cuvânt”[3]. Icoana este o memorie vizuală şi o reprezentare a realităţii istorice a Mântuitorului Iisus Hristos întrupat, a Maicii Domnului şi a sfinţilor, o imagine sau un chip al acestora şi niciodată în Biserica noastră nu s-a confundat icoana cu însăşi dumnezeirea. „Creştinii nu cinstesc icoanele ca pe nişte dumnezei şi nici prin închinarea la ele nu se depărtează de închinarea adevăratului Dumnezeu. Dimpotrivă, prin ele ei sunt îndreptaţi spre Dumnezeu, rugându-i pe sfinţii zugrăviţi în ele ca să mijlocească pentru ei la Domnul”[4]. Iubiţi fiişifiice duhovniceşti, Dinperspectiva învăţăturiidecredinţă,reprezentarealuiDumnezeu în formelearteiiconograficeadevenitposibilădatoritărealităţiiîntrupăriiFiului luiDumnezeu:„Ceeradelaînceput,ceam auzit,ceam văzutcuochiinoştri,ceam privitşimâinile noastreaupipăitdespreCuvântulvieţii,-şiViaţas-aarătatşiam văzut-o şimărturisimşivăvestimViaţadeveci,careeralaTatălşis-aarătatnouă-, ceamvăzutşiamauzit,văvestimşivouă,caşivoisăaveţiîmpărtăşire cunoi.Iar împărtăşirea noastrăestecuTatălşicuFiulSău,IisusHristos”(1Ioan1,1-3). PrezenţacuTrupulaFiuluiluiDumnezeuînlume,prinîntrupareaSa,este supremadescoperirealuiDumnezeu, pentrucăînHristos„locuieşte,trupeşte, toatăplinătateadumnezeirii”(Coloseni2,9). Icoanelemărturisesc împreunăcuEvangheliatainaîntrupăriiCuvântului veşnicalluiDumnezeu:„SiCuvântulS-afăcuttrupşiS-asălăşluitîntrenoişiam văzutslavaLui,slavăcaaUnuia-NăscutdinTatăl,plindeharşideadevăr”(Ioan1,14). Dinperspectiva teologieipatristice,sintetizatăînchipadmirabildeSfântul IoanDamaschin, înomenireaFiuluişiCuvântuluiluiDumnezeuconstituie principalultemeialcinstiriiicoanelor.SfântulIoanDamaschin spunecă:„Nu greşimatuncicândfacemicoana DumnezeuluiCareS-aîntrupat,CareS-aarătat pe pământîntrupşialocuitprintreoameni,Carealuat,dinpricinabunătăţii Lui nespuse,firea,materialitatea,formaşiculoareatrupului”[5]. PrinîntrupareaSa,MântuitorulIisusHristosne-adatposibilitateaşidreptul să-Ipictăm icoana. Nuestevorbadespreoreprezentareachipuluinaturiisau fiinţeidivine,deoarece aceastaesteunaspirituală,cinumaioreprezentare dupăformelefeluriteîncareDumnezeu sausfinţiiîngeris-auarătatînlume. Înicoană,DomnulIisusHristosesteprezentcaDumnezeu-Om,dupăcum,în modînţelept,neînvaţăSfântulIoanDamaschin:„ZugrăvescpeDumnezeulnevăzut, nucanevăzut,cicapeunulCareS-afăcutvăzutpentrunoiprinparticiparealatrup şisânge.Nuzugrăvescdumnezeireanevăzută,cizugrăvesctrupulvăzut allui Dumnezeu;căcidacă estecuneputinţăsăsezugrăveascăsufletul,cucâtmaimult Dumnezeu,Careadatsufletuluiimaterialitatea”[6]. Sfinteleicoanesuntpentrunoi,creştinii,adevărate „ferestresprecer”prin carenoiprivim spreDumnezeuşisprelumea nevăzutăşiprincareElpriveşte sprenoicudragosteşicubunătate.Prinelenoiprimimbucuriavederiiduhovniceşti,vedereacerurilordeschisepromisede MântuitorulchiarînEvanghelia zileideastăzi:„Deacumveţivedeaceruldeschizându-se”(Ioan1,51).Deschiderea ceruriloraratăposibilitateaomuluideacunoaştepeDumnezeu şidea dobândi sfinţenia,prinharulDuhuluiSfânt,şidearealizatotmaimultasemănareacuDumnezeu. Icoanalumineazăcaleaomuluispredesăvârşireaduhovnicească prin sfinţireaproprieinoastrevieţi:delachipulluiDumnezeu,descoperitnouă prinhar,spreoasemănaretotmaimarecuEl,prinputereaşilucrareaDuhului Sfânt.AsemănareacuDumnezeu estecuputinţădupăcumodovedeşte mulţimeasfinţilorreprezentaţiînicoane,caresunt,cuadevărat, icoaneale sfinţenieiluiDumnezeu,prinhar,împlinindporuncadumnezeiască:„Sfinţiţi-vă şiveţifisfinţi,căEu,DomnulDumnezeulvostru,sfântsunt”(Levitic11,44). Sfinteleicoaneneînfăţişeazăatâtsmerenia,câtşislavaDomnului nostru IisusHristos.Depildă,icoanaNaşteriiSaleni-L prezintăînsmereniaLui,ca Pruncînpeşteră,iaricoanaÎnvieriini-L înfăţişeazăcaBiruitorasupramorţii, plindeluminăşislavăveşnică.Sfinteleicoane suntopartedinmemoriaviea ceeaceafăcutHristospepământpentrumântuireanoastră, darşiovedere profetică aveniriiSaleviitoarepenoriicerului,cândceialeşi„Îivorvedeafaţa, şinumeleLuivafipefrunţilelor”(Apocalipsa22,4). Înaceastă prezenţăaMântuitoruluiHristos Celrăstignit,înviatşiînălţat întruslavă,înconjuratdesfinţiiSăi,icoananepregăteştepentruparticipareala viaţadecomuniuneaBisericii,devenindmijlocdecomunicareacredinţei,deîntâlnire acredincioşilor înLiturghiaEuharistică pentruaseîmpărtăşicuCinstitulSăuTrup şiPreasfântul SăuSânge.Deaceea,înaintedeaneîmpărtăşi,sărutămsfintele icoane, pregustândîntâlnireacuHristos,Careazis:„PecelcevinelaMinenu-l voiscoateafară” (Ioan6,37). Iubiţi fraţi şisuroriînDomnul, ÎndepărtareaomuluideDumnezeuşiizolareasadesemeniîlconduccătre materialism pătimaşşiconsumism fărămăsurăcamoduridetrăire,alterând viaţaspiritualăaomului,caretrebuiesăaibă,mereu,camodeldeviaţăiubirea smerităa PreasfinteiTreimi.Stăruirea în dreaptacredinţă(ortodoxia)şiîn dreapta făptuire(ortopraxia)suntprincipalelecondiţiidecreştereduhovnicească a omului,decreştereînasemănareacuDumnezeucelSfântşiBun.Credinţaomului estestrâns legatădefăptuireabinelui,adică, întrucâtavem dreaptacredinţă trebuiesăoşimărturisimnecontenitprindreaptavieţuireşiprinfaptelebune. Faptelebunereprezintăceamaisigurăşisănătoasămanifestare adreptei credinţe.Credinţaseexprimă,seîntăreşteşisearatăsemenilor prinfapte: Credinţa–spuneSfântulApostolIacov–„dacănuarefapte,emoartăîneaînsăşi” (Iacov2,17).IarSfântulIoanGurădeAur,maredascălalBisericii,comemoratîn chip deosebitanulacestadecătreBisericanoastră,completeazăacestecuvintespunândcă:„Devremecefapteleexprimăcredinţa,credinţaadevereştefaptele”[7]. Dragosteafaţădesemenulnostrusearatămaialesprinfaptelebune,caresunt rodalcredinţei„lucrătoarepriniubire”(Galateni5,6),iarmăsuracredinţeinoastre sedovedeşte prinfapteleiubiriiaproapelui,dupăcumneînvaţăacelaşiSfânt ApostolIacov:„Îţivoiarătadinfaptele melecredinţamea” (Iacov 2,18). Anulacesta,2015,proclamat deSfântulSinodca„Anulomagialalmisiunii parohieişimănăstiriiazi”,constituiepentrunoiunprilejdeasporiînlucrarea noastrămisionară,capersoaneviialeTrupuluiluiHristos,adică aleBisericii.Astfel, creştinulnu poate fiopersoanăizolată, cieste chematsătrăiascăîn comuniune totmaiintensăcusemeniisăi,dupămodelul PreasfinteiTreimi:„Catoţisăfie una,dupăcumTu,Părinte,întruMine şiEuîntruTine,aşaşiaceştiaînNoisăfie una”(Ioan17,21). Pentruaîmplinimisiunealacaresuntemchemaţi,avemnevoiedecomuniune şiunitatedeplinăîncomunitateabisericeascămanifestatăsubambeleeiforme:parohiaşi mănăstirea,acoloundeselucreazăluminarea,sfinţireaşimântuireacredincioşilor.Este, deci,nevoiesăînţelegemfaptulcătrăimînHristos,cuadevărat,doaratunci cândsuntemîncomuniune şiunitatecuceilalţi,cândsuntemîmpreună-lucrători înlumeiubindşislujindpesemeniinoştri.Atuncicândunucenicl-aîntrebatpe AvvaPimencumpoateevitaosândireaaproapelui,acestaarăspuns:„Noişifraţii noştrisuntemdouăicoane.Cândomuliaseamalasineşisedefăimează, frateleeste preţuitcumsecuvine;cândînsăomul secredebun,găseştecăfrateleesterău”[8].Doar printr-ocunoaştereşirecunoaşterealimitelorpropriiajungemlapreţuireareală aaproapeluinostru.Înacestsens,milostenia,adicăiubireasemenilor,esteo lucrarefundamentalăaOrtopraxiei(drepteifăptuiri)şidevine mărturieşiîntrupareaOrtodoxiei(drepteicredinţe).ÎnsemenulnostrutrebuiesăÎlvedemmereu peHristos şi,deaceea,fiecareomestepentrunoioicoanăvieşiconcretăalui Hristos,Dumnezeu adevăratşiOmadevărat:„Hristosadevenitopersoană omenească,unasingurăşireală, şirămâneaşaînveciivecilor,caunfrateîntreceilalţi oameni.Elveghează larespectareafraţilorSăi,pecareaşademulti-aiubit,încâtS-a făcutcaunuldintreei”[9],spunePărinteleDumitruStăniloae. Înmânaîntinsăaaproapeluitrebuiesăvedemmereumânaveşnic întinsă aluiHristoscătrenoi.Mânasăracului carecereseîntâlneştecumânalui Hristosdinnoicareoferă.DupăînvăţăturaBisericiinoastre,omulestedoarun chivernisitor al bunurilor aflate la dispoziţia lui şi nu un stăpân al acestora: „Toată dareaceabunăşitotdarul desăvârşitdesuseste,pogorându-sedelaPărintele luminilor” (Iacov1,17).Toatecâtenusuntabsolutnecesareomului,suntde prisos, după cumneînvaţăSfântulIoan GurădeAur că: „De prisosestetotcee maimultdecâtceedetrebuinţă.Când,dar,şifărăaceastaputempetreceînsănătateşicuviinţă,edeprisostotcesemaiadaugă”[10].Dealtfel,dupăcumaccentua şi scriitorulbisericescdinveaculalIII-lea,Clement Alexandrinul, bogatestenu celcarea remult,cicelcaredăruieştelarândul său,deoarece„estebogatnucel ceareşipăstrează,cicelcedă;iarpeomulfericitîlaratădatul,nupăstratul”[11]. Nutrebuiesănelăsămconduşi deduhultimpurilorîncaretrăim,unde egoismulindividualist,satisfacereapoftelordesufletpăgubitoareşiizolarea desemenul nostrusuntfalsecăidevieţuirecareîlconducpeomnuspre adevăratabunăstare,cicătreeşeculsăucafiinţăcomunitară,încetânddeamai vedealumeacadaralluiDumnezeu, cetrebuieîmpărţitcuaproapelesprea împliniEvanghelia,dupăcumîndeamnă SfântulApostolPavel:„Purtaţi-vă sarcinileuniialtoraşiaşaveţiîmplinilegealuiHristos”(Galateni 6,2).Remediul pentrudepăşireaacestorfalsemoduridevieţuire,egoistă,îlreprezintăefortul comundeeliberaredepatimalăcomiei şidedobândireavederiiprezenţeilui Hristosînaproapelenostru,spreatrăicuadevărattainaBisericiicatruptainic alluiHristos. Dreptmăritoricreştini, Bisericanoastrăestepermanentreceptivălaproblemele societăţii şioferă creştinuluisoluţiiconcretespredesăvârşireasaduhovnicească, darşispre asigurareacelornecesare vieţii,casuportnecesar pentrucreştereasaduhovnicească.Înacestsens,trebuiesăredescoperim,maiîntâi,vocaţianoastrădemisionari, demărturisitorişidevestitoriaiiubiriiMântuitorului IisusHristosşiprinapărarea drepteicredinţeaBisericiinoastreînfaţatuturoratacurilordin societateacontemporanăsecularizatăşifragmentată. Trăim,astăzi,vremuriîncaretrebuiesădevenim totmaisensibilila suferinţaaproapeluinostru,încareHristos Însuşisuferă.Săînţelegemcăeste importantcaînvăţăturadecredinţă,deprinsădetimpuriu,înfamilie,şidepebăncile şcolii,laoradeReligie,săotranspunemînfaptele mileitrupeşti.Săluămamintela iubirealuiHristospentruomşisănufimnepăsătorilasuferinţaaproapelui nostruîndurerat,flămând şigol(cf.Matei25,35-46)pentrucă,spunePărintele Dumitru Stăniloae:„AtâtdemultţineHristoscafiecaredinnoisărespectămşisă iubim pe semenii noştri, încât aceasta va fi măsura după care vom fi judecaţi: «Adevăratzicvouă:Întrucâtaţifăcutunuiadintr-aceştifraţiaiMeipreamici,MieMi-aţi făcut»”(Matei25,40)[12].După cumse cunoaştedeja,Biserica noastră şi-aextins activităţilesalesocial-caritativeşifilantropiceînfolosulcelornevoiaşişibolnavi,acontinuatacţiuneadeajutorareaparohiilorsăracedinţarăşidindiaspora, şi,atuncicândafostnevoie,a intervenitpentrusprijinireafamiliilorcareauavutdesuferitdepeurmacalamităţilor naturale,inundaţiilorsaualunecărilordeteren,aşacums-avăzutşiînanul2014. Toate acesteactivităţi sunt realizate prin osteneala,dragosteaşi dărniciafiecăruiadintredumneavoastrăpentruaceşti„fraţiprea mici”(Matei25,40)aiMântuitoruluiIisusHristos. Deaceea,cudragostepărintească,îndemnămpetoţislujitoriisfintelornoastrebiserici,pemembriiconsiliilorşicomitetelorparohiale,darşipetoţicredincioşiiortodocşi dinparohiisaupelerinilasfintele mănăstirica, împreună, să continuăm, şi înacest an, din această Duminicăa Ortodoxieipână la sărbătoareaBunei Vestiri,frumoasatradiţieaBisericiinoastredeaorganizaocolectăîntoateparohiileşimănăstiriledincuprinsulPatriarhieiRomânepentruajutorareaceloraflaţiînnevoi.Sumele dinaceastăcolectăvorfiadunateînFondulCentralMisionar,princaresevasprijiniactivitateamisionară,educativăşiedilitarăaparohiilorşimănăstirilor atâtdinţară,câtşidinstrăinătate,înfolosulBisericiinoastreOrtodoxeRomâne. NerugămcaPreamilostivulDumnezeusărăsplăteascămilosteniatuturor celor“ceaducdarurişifacbineînsfinteleşiîntrutotcinstiteleluiDumnezeubiserici”[13]pentrucasăsporimmaideplinîniubirefaţădeHristos şidesemenii noştri, ajungândcutoţiisăneînchinămSfinteiÎnvieriiSale,cupaceşibucurie. Vă mulţumim pentru dărnicie, vă dorim mult sporînurcuşulduhovnicesc alPostuluiSfintelorPaşti,şinerugăm luiDumnezeusăvăbinecuvânteze: HarulDomnului nostruIisusHristosşidragostealuiDumnezeuTatălşi împărtăşireaSfântuluiDuhsăfiecuvoicutoţi!Amin!(2Corinteni13,13). PREŞEDINTELE SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, † DAN I E L Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române † Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei † Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului † Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului † Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei † Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului † Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor † Iosif, Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale și Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale † Serafim, Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei și Luxemburgului și Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord † Nifon, Mitropolit onorific, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal † Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului † Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților † Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei † Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului † Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului † Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului † Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei † Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos † Timotei, Arhiepiscopul Aradului † Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi †Justinian, Arhiepiscop onorific, Episcopul Ortodox Român al Maramureșului și Sătmarului † Corneliu, Episcopul Hușilor † Lucian, Episcopul Caransebeșului † Sofronie, Episcopul Ortodox Român al Oradiei † Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei † Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor † Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei † Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului † Ambrozie, Episcopul Giurgiului † Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților † Visarion, Episcopul Tulcii † Petroniu, Episcopul Sălajului † Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei † Daniil, Episcop-locțiitor (administrator) al Episcopiei Daciei Felix † Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei † Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande † Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei † Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei † Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord † Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal † Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal † Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor † Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor Vacant - Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului † Vasile Someșeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului † Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei † Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului † Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidetale † Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului † Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului † Ioan Casian de Vicina, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi † Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului † Ignatie Mureșeanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugliei [1]Leonid Uspensky, Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă, Ed. Anastasia, Bucureşti 1994, p. 99. [2]Stihira a IV-a de la „Doamne, strigat-am …”, Vecernia Mică, Duminica întâi a Sfântului şi Marelui Post, Triodul, EIBMBO, Bucureşti, 2010, p. 206. [3] Apud Michel Quenot, Icoana, fereastră spre absolut, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993, p. 57. [4]Pr. prof. Ene Branişte, Teologia icoanelor, în Rev. „Studii Teologice”, nr. 3-4/1952, p. 180-181. [5]Sfântul Ioan Damaschin, Cele trei tratate contra iconoclaştilor, III, 2, traducere Pr. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, Bucureşti, 1998, p. 123. [6] Ibidem, p.41. [7] Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Naşterea Domnului, în Cuvântări la Praznice împărăteşti, traducere de Pr. D. Fecioru, col. „Izvoarele Ortodoxiei”, vol. 5, Tipografia cărţilor bisericeşti, Bucureşti, 1942, p. 10. [8] AvvaPimen,148,înPatericul sauApoftegmelePărinţilordinpustiu,Ed.Polirom,Iaşi,2003, p.291. [9]Pr. prof. Dumitru Stăniloae, Suprema valorificare a semenului, în vol. „Cultură şi duhovnicie”, col. Opere complete III, Ed. BASILICA, Bucureşti, 2012,p. 99. [10]Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilie la II Corinteni, 15, traducere de Arhiereu Theodosie Ploeşteanu, Bucureşti, 1910, p. 195. [11]Clement Alexandrinul, Pedagogul, III, VI, 35, 5, traducere de Pr. Dumitru Fecioru, în col. PSB, vol. 4, EIBMBOR, Bucureşti, 1992, p. 326. [12] Pr. prof. Dumitru Stăniloae, art. cit., p.100. [13] Cf. Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, în Liturghier, EIBMO, Bucureşti, 2012, p. 151.
Download: Click for download attached file: Pastorala Sfantului Sinod la Duminica Ortodoxiei din anul Domnului 2015

Categoria: Actualitate ortodoxa
Data: Feb 24, 2015
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro:
Articole similare
Random Links
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei