Pelerin spre Ierusalim

Evanghelistul Luca spune în Evanghelia sa: „Iisus a pornit înainte, urcând spre Ierusalim“ (Lc. 19, 28). Şi noi acum, cu prilejul Postului Mare, suntem chemati sa-L urmam pe Domnul. Cu aceasta, tema postului este exprimata în mod clar. Este urmarea lui Iisus Hristos. A fi crestini înseamna sa consideram calea lui Iisus Hristos drept cale corecta pentru noi de a fi oameni - acea cale care conduce la scop, la o umanitate pe deplin spiritualizata si sfintita. A fi crestini este un demers sau devenire, sau mai precis: un pelerinaj, un a merge împreuna si a fi cu Iisus Hristos. În a fi pelerin împreuna cu Hristos, Marele Pelerin sau Pelerinul cel vesnic. Un a merge în acea destinatie pe care Domnul ne-a indicat-o si ne-o indica. Dar despre care destinatie e vorba? Cum poate fi gasita? Fraza din Evanghelia dupa Luca ofera doua indicatii în aceasta privinta. În primul rând, el spune ca e vorba de o urcare. Acest fapt are înainte de toate o semnificatie foarte concreta. Ierihon, unde a început ultima parte a pelerinajului lui Iisus, se afla la câteva sute de metri sub nivelul marii, cu alte cuvinte, un suis de aproape o mie de metri. Însa aceasta cale exterioara este mai ales o icoana a miscarii interioare a vietii crestine, care are loc în urmarea pelerinajului lui Hristos: este o urcare la adevarata înaltime a faptului de a fi oameni. Omul poate alege o cale facila, fara complicatii, fara implicatii, evitând orice daruire. Iisus merge în fata noastra si serpuieste spre înaltime. El ne îndruma spre ceea ce este nobil, înmiresmat, ne conduce spre aerul sfintit al înaltimilor spirituale: spre viata conforma adevarului; spre demnitatea care nu se lasa intimidata de gâlceava opiniilor dominante sau la moda; spre rabdarea sfânta care-l suporta si-l afirma pe celalalt. El povatuieste spre disponibilitatea fata de cei îndurerati, suferinzi, fata de cei parasiti, abandonati sau uitati; El conduce spre fidelitatea care se afla de partea celuilalt chiar si atunci când situatia este la limita. El calauzeste spre bunavointa de a sprijini, ajuta sau întari; spre bunatatea care nu se lasa dezarmata nici macar de nerecunostinta. El ne arata calea spre iubire - ni-L arata pe Dumnezeu, ne spune Cine este si cum este Dumnezeu. Dumnezeu este iubire si se cunoaste ca iubire. Hristos este principiul iubirii, iar cunoasterea crestina este una a iubirii, adica vorbim de o gnoseologie a iubirii între cel care cunoaste si cel care este (re)cunoscut. În acest spatiu cunoasterea nu este un fenomen închis si nici cosmocentric pentru om, dar nici antropocentric si nici în exclusivitate divin, ci este un fapt divino-uman. Hristos este Iubire si unitatea Dragostei, a Adevarului si a Vietii divine si umane.Mai multe informații în Lumina de Duminica.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 652

Id: 39769

Data: Apr 13, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).