Cu prilejul Anului comemorativ al Sfintilor Martiri Brâncoveni, Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ si „Sfântul Mucenic Corneliu Sutasul“ - Balta Alba, din Protoieria Sector 3 Capitala, a organizat luni, 14 iulie, un pelerinaj la manastirile din cuprinsul Episcopiei Slatinei si Romanatilor, informeaza Ziarul Lumina.Dupa rugaciunea de binecuvântare pentru ajutor în calatorie, savârsita în biserica parohiala, pelerinii însotiti de parintele paroh Vasile-Cristian Nita au plecat la drum cu un autocar al Agentiei de Pelerinaj BASILICA Travel a Patriarhiei Române, prima oprire fiind la Manastirea Brâncoveni, situata în judetul Olt. Începuturile vietii monahale de la Brâncoveni se pierd în veacurile îndepartate ale istoriei, manastirea fiind refacuta în 1494 de catre boierii Craiovesti. În urma vindecarii cu apa izvorului din incinta manastirii, în semn de multumire adusa lui Dumnezeu, Matei Basarab împreuna cu nepotul sau Preda Brâncoveanu - bunicul Sfântului Constantin Brâncoveanu - au refacut manastirea între anii 1634 si 1640.De Manastirea Brâncoveni, însa, s-a legat într-un mod cu totul special si Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu, care si-a petrecut vremea copilariei si a adolescentei aici, în atmosfera de rugaciune si viata duhovniceasca. În amintirea celor dragi ai sai care odihnesc aici, Sfântul Constantin Brâncoveanu hotareste mai târziu restaurarea mânastirii. Fiii sai mai mari, Constantin si Ştefan, au pus piatra de temelie a bisericii mari, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“. Constructia acesteia a durat numai doua luni, la 15 august 1699 fiind târnosita, desi pictarea ei s-a încheiat abia în anul 1704.Pelerinii si-au continuat drumul în partea de vest a judetului Olt si, la o distanta de 12 km. de orasul Bals, în apropierea râului Oltet, au ajuns la Manastirea Calui. Prima atestare documentara a manastirii face referire la lucrarile de zidire începute în anul 1515, în timpul domniei Sfântului Voievod Neagoe Basarab, ctitori fiind Vlad Banul (bunicul celor trei frati Buzesti), Dumitru Pîrcalabul si Balica Spatarul. Lucrarile de zidire au fost reluate catre sfârsitul secolului al XVI-lea de catre fratii Buzesti - Radu Clucerul, Preda Banul si Stroe Stolnicul -, finalizându-se la 8 iunie 1588, dupa cum reiese din pisania daltuita în piatra.Ultimul popas duhovnicesc a fost în municipiul Slatina la Manastirea Clocociov. Unele documente îl atesta drept ctitor pe Mihai Viteazul (1593-1601), care a si înzestrat-o cu danii, degradarile survenite dupa anul 1628, determinând o noua si substantiala refacere în timpul lui Matei Basarab. Astfel, recladirea manastirii îi este atribuita marelui dregator Dinicu Buicescu vel aga, nepot al domnitorului Matei Basarab, împreuna cu sotia jupâneasa Dumitra si cu mama sa, jupâneasa Mara. Cert este ca zidirea bisericii vechi a început în 1645 si a durat câteva luni.Renasterea de astazi a manastirii se datoreaza, în buna parte, renumitului duhovnic Visarion Coman (1921-2002), al carui mormânt se afla în apropierea bisericii.Pe drumul de întoarcere, pelerinii cu vârste cuprinse între 4 si 70 de ani au meditat la cuvintele lui Gheorghe Şincai din „Hronica românilor si a mai multor neamuri“: „Odata cu Brâncovanul au pierit cei patru feciori ai lui, carora el le-a grait astfel în ora mortii: «Iata, toate avutiile si orice am avut, am pierdut! Sa nu ne pierdem încai sufletele... Stati tare si barbateste, dragii mei! Sa nu bagati seama de moarte. Priviti la Hristos, Mântuitorul nostru, câte a rabdat pentru noi si cu ce moarte de ocara a murit. Credeti tare întru Aceasta si nu va miscati, nici va clatiti din credinta voastra pentru viata si lumea aceasta...»“.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 507

Id: 42491

Data: Jul 17, 2014

Imagine: