Poetul Mihai Eminescu a fost cinstit pe 14 ianuarie 2014 la Manastirea Putna, cu ocazia prezenței aici a participanților la Festivalul Literar „Mihai Eminescu”, organizat de Consiliul Județean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina și Societatea Scriitorilor Bucovineni, în colaborare cu Colegiul Național „Petru Mușat”, Biblioteca Bucovinei, Primaria Șerbauți, Primaria Putna și Manastirea Putna, și coordonat de catre Carmen Veronica Steiciuc.Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Pimen al Sucevei și Radauților, la ora 14:00, a fost savârșita slujba Parastasului de catre un sobor de clerici ai manastirii, dupa cum ne-a transmis protos. Dosoftei Dijmarescu. Parintele Stareț, arhimandritul Melchisedec Velnic, a vorbit celor de fața despre prezența lui Eminescu la Putna și despre rosturile înalte spre care ne cheama omagierea sa: „La 164 de ani de la nașterea poetului, îl cinstim și ne rugam pentru odihna sufletului sau, a celui care s-a identificat cu interesul acestui popor, cu dorințele lui; cred ca nu este un altul care sa fi iubit neamul, cultura, limba, asemenea lui. Cred ca și sfârșitul vieții pamântești a lui Eminescu a venit din cauza durerii pe care el a simțit-o vazând ca cei care au în mâini destinele unui neam, cei care au datoria de a promova binele, adevarul, frumosul, nu o fac. Prezența lui Mihai Eminescu aici este legata de Serbarea de la Putna din 1871, la hramul manastirii. Aceasta a fost cea dintâi Serbare a Românilor de Pretutindeni, cu ocazia careia a avut loc și primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni. Dupa încheierea ei, Eminescu scrie: Sa deie Ceriul ca sa ajungem asemenea momente mai adeseori, sa ne întâlnim la mormintele stramoșilor noștri plini de virtute, și sa ne legam de suveranitatea lor cu credința și aspirațiile vieții noastre. Numai cu chipul acesta vom putea conserva patria ce avem; numai cu chipul acesta neamul românesc poate spera slava și pomenire în viitor. Din pacate, însa, dupa întoarcerea la Viena, eforturile de redeșteptare naționala nu au putut fi continuate unitar, deși participanții la Serbare au rodit, fiecare în direcția lui, pregatind drumul catre Unirea din 1918. Pe Eminescu l-a afectat însa aceasta lipsa. Maica Benedicta, acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, scrie în cartea Viața lui Eminescu: Tot zbuciumul lui pentru a da viața sarbatorii atât de dorite și mai ales congresului studențesc, marile lui nadejdi în continuarea operei de la Putna în sensul constituirii unei direcții sigure, unitare, a spiritului românesc, s-au vazut amar dezamagite. […] Atât de mare a fost șocul suferit de Eminescu, atât de adânc resimțite aceste fapte de grava inechitate inconștienta cu care se rasplatea o inițiativa de semnificația celei de la Putna, încât se pare ca de atunci, cum spunea Slavici, el n-a mai fost niciodata același om de mai înainte, senin, voios, încrezator. Pentru ca atunci când a publicat prima data Viața lui Eminescu nu a putut vorbi despre credința lui Eminescu, mai târziu, dupa anii 1990, academicianul Zoe Dumitrescu-Bușulenga a scris un cuvânt dedicat în întregime acestui aspect: Eminescu între credința și cunoaștere. Și daca, în încheierea carții, se spune ca, pe drumul Golgotei lui, nimeni nu l-a însoțit, la finalul cuvântului despre credința sa, ea marturisește: Avem adânca încredintare ca Prea Sfânta Nascatoare de Dumnezeu, în mila ei nesfârsita fata de durerea si umilinta lui, i-a mijlocit mântuirea. Astfel, „gândurile ce au cuprins tot universul” revin la matca Ortodoxiei românesti pe care, dincolo de toate pendularile cautatorului de absolut, Eminescu a iubit-o si a aparat-o ca pe prima valoare a spiritualitatii neamului, întrupata în Biserica nationala. Şi ca încheiere, vreau sa citez fraza de început a unui articol intitulat Pastele: „Sa mânecam dis de-dimineata si în loc de mir, cântare sa aducem Stapânului si sa vedem pe Hristos, Soarele dreptatii, viata tuturor, rasarind”. Știți însemnarea de pe un Ceaslov de la Manastirea Neamț, în care se arata cum, de sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, în 1886, Eminescu s-a spovedit și s-a împartașit la aceasta manastire. Maica Benedicta spunea ca: Eminescu s-a desfașurat pe cele mai înalte registre ale cunoașterii […] cercetând necontenit caile ce duc spre frumuseți și adevaruri supreme. Prin acest drum anevoios, prin iubirea pentru adevar și frumos și jertfa pentru ele, Eminescu este un martir al limbii, culturii și spiritualitații românești, un martir al credinței în valorile acestui popor. Faca bunul Dumnezeu ca ziua de pomenire a lui Eminescu sa fie o zi de trezire a conștiinței neamului nostru, de întoarcere catre valorile noastre naționale și, daca vrem sa ne iubim patria, neamul, biserica, sa-l citim pe Eminescu!”Apoi, în fața bustului lui Eminescu din incinta manastirii, ridicat la inițiativa Societații Arboroasa în 1926, a avut loc festivitatea de acordare a premiilor festivalului, oferite de catre Centrul Bucovina. Academicianul Mihai Cimpoi, de la Chișinau, a primit Premiul de Excelența „Mihai Eminescu” pentru volumul Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic, aparut la Editura Gunivas din Chișinau, în 2013. Criticul și profesorul Adrian Dinu Rachieru, de la Universitatea din Timișoara, a rostit laudatio: „Autorul s-a încumetat la o truda sisifica, realizând acest monumental dicționar enciclopedic. Este o carte care raspunde îndemnului testamentar al Maicii Benedicta, acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Aparați-l pe Mihai! Eminescologia este o întreprindere infinita și avem datoria cu toții sa ne angajam la acest efort, aparând valorile culturii românești. În lucrarea premiata, avem de-a face cu un sistem reticular complex, pe care autorul încearca sa-l descifreze pentru noi, compartimentând cartea în numeroase secțiuni, înmagazinând, cu o forța de sinteza uluitoare, informații risipite prin atâtea culegeri și semnate de nume prestigioase din câmpul eminescologiei. Ne bucuram cu toții ca domnul academician este, în sfârșit, laureat la Putna. Domnia Sa a cules de-a lungul anilor numeroase distincții, premii, dar, probabil, cea de la Putna îi va ramâne cea mai draga”.Academicianul Mihai Cimpoi, în raspunsul sau, a vorbit despre faptul ca prin Eminescu mergem cu valorile noastre în Europa: „Premiul acesta este deosebit de onorant. Are un preț aparte – preț este un cuvânt eminescian, îl folosea foarte des în publicistica. Aici, la Putna, se întâlnesc cele doua figuri emblematice: Ștefan cel Mare și Eminescu. În manifestul Congresului din 1871, Eminescu scrie ca este timpul sa imprimam o singura direcție spiritului românesc. Eminescu a imprimat o singura direcție: spre europenitate și spre universalitate. De naționalism nu trebuie sa fugim. Nu suntem noi mari naționaliști! De exemplu, Japonia are un program de stat pentru apararea specificului național”.Adrian-Gelu Jicu, critic literar din Bacau, a primit Premiul Special „Mihai Eminescu” pentru exegeza eminesciana, pentru volumul Coordonate ale identitații naționale în publicistica lui Mihai Eminescu. Context românesc și context european, publicat la Editura Muzeul Național al Literaturii Române din București, în 2013.Criticul literar și profesorul universitar bacauan Vasile Spiridon a rostit laudatio. Domnia Sa a aratat ca juriul a avut câteva temeiuri solide în acordarea premiului, în primul rând actualitatea temei. „Actualitatea temei decurge din abordarea unor subiecte mult-discutate astazi. Ideea europeana este într-un impas. Se vorbește, pe de o parte, despre multiculturalism, globalism, aculturație, identitate culturala, pe de alta, despre naționalism, șovinism, antisemitism. Adrian-Gelu Jicu analizeaza contextul european și contextul național în care a aparut și s-a dezvoltat epistema eminesciana legata de identitatea culturala. Autorul distribuie accentele pertinent, acolo unde este cazul amendeaza unele pareri care sunt greșite – pentru ca, de-a lungul anilor, taberele au fost împarțite între un bațoșism naționalist și un cosmopolitism snob, dar autorul reușește sa țina bine cumpana, dreapta masura. Având în vedere noutatea, actualitatea, metodologia și curajul de a aborda opera lui Eminescu dintr-o perspectiva delicata, publicistica sa, care stârnește vii reacții, juriul a fost îndreptațit sa îi acorde premiul pentru exegeza.”Adrian-Gelu Jicu a mulțumit și a marturisit ca acesta este un premiu al lui Eminescu. „Nu este premiul meu, este premiul lui Eminescu. Lui se cuvine sa îi aducem acest omagiu. Stateam în timpul slujbei în fața icoanei cu Ștefan cel Mare și am remarcat cuvintele scrise pe ravașul pe care el îl poarta în mâna: Mai presus de tihna noastra sta datoria sfânta de a apara fiinta si neatârnarea tarii noastre. Asta avem de facut, indiferent de forma sub care o facem. Eu asta am încercat. Important este ca dupa atâția ani ne putem raporta la Eminescu, ne revendicam de la Eminescu, el este cel care ne reprezinta, cel care ne definește. Faptul ca ne aflam aici spune totul. Parafrazând un cuvânt evanghelic, putem spune ca «unde doi sau trei se aduna în numele lui Eminescu, acolo este și el». Legat de acest aspect, exista în carte un capitol dedicat Bisericii. Eminescu vede în Biserica un factor fundamental pentru apararea identitații naționale. Eminescu în permanența socotește Biserica unul din stâlpii românitații, alaturi istorie, limba, folclor. De aceea, cred ca este fericita întâlnirea noastra aici, sub semnul lui Eminescu, sub semnul lui Ștefan cel Mare, sub semnul lui Dumnezeu”.Parintele Stareț a daruit celor doi premianți triada volumelor despre Eminescu publicate de catre Zoe Dumitrescu-Bușulenga și reeditate de catre Fundația Credința și Creație: Eminescu. Viața, Eminescu și romantismul german, Eminescu. Cultura și creație.A urmat un recital de poezie și cânt, pe versuri de Eminescu și despre Eminescu, al elevilor de la Școala Generala din Putna, sub îndrumarea directorului acesteia, Mircea Aanei, dupa care toți invitații au mers cu o lumânare la mormântul Maicii Benedicta, aflat în cimitirul manastirii.La manifestarile de la Putna au participat și oficialitați județene, subprefectul Constantin Harasim și consilierii județeni Mihai Grozavu și Virginel Iordache, precum și primari din zona Radauți.Foto: monah Timotei Tiron

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 746

Id: 37369

Data: Jan 15, 2014

Imagine: