Postul Craciunului incepe marti
Anul acesta Postul Craciunului incepe marti, 15 noiembrie 2011. Acest post este tot timpul in perioada 15 noiembrie-24 decembrie si este inchinat marei sarbatori a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Cea mai aspra zi de postire pentru Sarbatoarea Craciunului este ziua de 24 decembrie, ajunul praznicului Nasterii Domnului.Credinciosii ortodocsi incep pregatirea duhovniceasca pentru Nasterea Domnului. Postul Craciunului este unul luminos, intrucat in Postul Nasterii Domnului, care tine 40 de zile, sunt numai pomeniri ale bucuriei, ale nadejdii de bucurie. Ca orice post, in primul rand el trebuie sa reprezinte o abtinere de la toate lucrurile rele, care ne indeparteaza de Dumnezeu si de oameni. Insa, odata cu gandurile noastre, in post ne angajam si la o disciplina in ceea ce priveste hrana. Ne folosim numai de hrana vegetala si, in zilele hotarate pentru dezlegare, folosim peste si untdelemn. Astfel, din punctul de vedere al alimentatiei, Postul Craciunului este mai usor fata de cel al Pastelui, avand multe dezlegari la peste, ulei si vin.Dupa cum ne informeaza Ziarul Lumina , Postul Craciunului aminteste de postul indelungat al patriarhilor si dreptilor din Vechiul Testament, in asteptarea venirii lui Mesia - Izbavitorul. Dupa unii talcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte si de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, cand acesta astepta sa primeasca cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatra ale Tablelor Legii. Tot asa se cuvine sa astepte crestinii, pentru a putea intampina prin ajunare Cuvantul lui Dumnezeu nascut din Fecioara Maria. Este un post luminos, intrucat ne pregatim pentru o bucurie. In Postul Craciunului sunt numai pomeniri ale bucuriei, ale nadejdii de bucurie. Ne gandim la Intruparea Fiului lui Dumnezeu, ne gandim la Maica Preacurata, ne gandim la Dreptul Iosif, ales de Dumnezeu pentru a fi ocrotitor al Domnului Hristos, ne gandim la bunatatea lui Dumnezeu, ne gandim la iubirea lui Dumnezeu-Tatal, care L-a trimis pe Fiul sau in lume, ne gandim la iubirea Fiului lui Dumnezeu, care, pentru noi si pentru a noastra mantuire, s-a intrupat din Duhul Sfant si din Fecioara Maria si s-a facut Om. Postul are doar rostul sa ne puna cu mai multa grija in atentie evenimentele pe care le asteptam, explica vrednicul de pomenire arhimandritul Teofil Paraian, de la Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus, judetul Brasov.Ca orice post, in primul rand el trebuie sa reprezinte o abtinere de la lucrurile rele care ne indeparteaza de Dumnezeu si de oameni. Postul e un act liber consimtit, reglementat de disciplina religioasa pentru a intampina un eveniment important in istoria mantuirii. Acum, crestinii trebuie sa se spovedeasca si sa se impartaseasca pentru a se pregati sufleteste pentru primirea, in ieslea sufletului, a Pruncului intrupat. Un post mai usor, dezlegari la pesteInsa, odata cu gandurile noastre, in post ne angajam si la o disciplina in ceea ce priveste hrana, pentru ca asa este randuiala Bisericii noastre. Ne folosim numai de hrana vegetala si, in zilele hotarate pentru dezlegare, folosim peste si untdelemn. Astfel, din punctul de vedere al alimentatiei, Postul Craciunului este mai usor fata de cel al Pastelui, avand multe dezlegari la peste, ulei si vin. Este dezlegare la peste si preparate din peste, precum si la vin, untdelemn in toate zilele de sambata si duminica, cuprinse in perioada 21 noiembrie-18 decembrie, inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regula, in Calendarul crestin/ortodox fie prin mentiunea dezlegare la peste, fie prin simbolul unui pestisor. Potrivit parintelui Ene Braniste ( Liturgica generala), acest post este de asprime mijlocie, asemanator celui al Sfintilor Apostoli. Dupa randuiala din pravile, in timpul acestui post, in manastiri se ajuneaza lunea, miercurea si vinerea pana in ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00-16:00), cand se mananca hrana uscata sau legume fierte, fara untdelemn; martea si joia se mananca plante fierte, drese cu untdelemn, si se bea vin, iar sambata si duminica se ingaduie si peste (cu exceptia perioadei dintre 20 si 25 decembrie, cand postul devine mai aspru). Daca lunea, martea sau joia cade praznuirea vreunui sfant cu doxologie mare, se dezleaga la peste, iar miercurea si vinerea, la vin si untdelemn, dar se mananca numai o data pe zi. Tot asa, daca miercuri sau vineri se intampla sa cada sarbatorirea unui sfant cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleaga la untdelemn, peste si vin. Randuieli liturgice specialeIn perioada Postului Craciunului apar modificari in programul liturgic. Incepand cu data de 21 noiembrie, se introduc in cadrul slujbei Utreniei Catavasiile Nasterii Domnului, care se canta pana in data de 30 decembrie inclusiv. La Ceasuri si Pavecernita stihirile si troparele nu se canta, ci se citesc. Daca Ajunul Craciunului cade sambata sau duminica, slujba Ceasurilor Imparatesti se muta in vinerea de dinainte, aceasta zi devenind aliturgica. De asemenea, daca Ajunul Craciunului cade intr-una din zilele din cursul saptamanii (de luni pana vineri), se va oficia in aceasta zi Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, urmand ca in ziua praznicului sa se savarseasca Sfanta Liturghie a Sfantului Ioan Gura de Aur. Daca ajunul va fi sambata sau duminica, in ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar in ziua Craciunului - Liturghia Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecernia. Postul Craciunului este tinut si in Biserica Romano-Catolica, unde este numit Jejunium Adventus Domini (Postul venirii Domnului), dar care dureaza doar trei saptamani. Marea sarbatoareIn ultima zi a Postului Craciunului (24 decembrie), numita Ajunul Craciunului, credinciosii il asteapta pe preot ca sa le aduca vestea Nasterii Mantuitorului. Ei isi primenesc casele, pregatesc bucate pentru cel mai important musafir, preotul, in ziua de Ajun, in felul acesta cinstind marea sarbatoare care are sa vina. Ziua de Ajun este o zi de post mai aspru decat in celelalte zile. Se ajuneaza pana la ceasul al IX-lea, cand se obisnuieste sa se manance, in unele parti, grau fiert amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului lui Daniel si al celor trei tineri din Babilon. In unele zone se ajuneaza pana la rasaritul luceafarului de seara, care ne aminteste de steaua ce a vestit magilor nasterea Mantuitorului. Aceasta ajunare aminteste, de asemenea, de postul tinut odinioara de catehumenii care, in seara acestei zile, primeau Botezul crestin si apoi prima impartasire la Liturghia savarsita atunci in acest scop. ( Liturgica generala, pr. prof. dr. Ene Braniste, EIMBOR, 1985)Tot din ziua de Ajun, incep colindele, cantarile prin care glasurile cristaline ale copiilor vestesc marea bucurie a Intruparii Domnului. In fiecare an, mergand din casa in casa, in linistea noptii de dinaintea sarbatorii Craciunului, colindatorii reactualizeaza simfonia divina a cetelor ingeresti si cantarea pastorilor ce au vestit nasterea Domnului, in urma cu 2000 de ani. A doua zi, dupa ce participa la Sfanta Liturghie, credinciosii se intorc la casele lor, infruptandu-se din bucate de dulce si bucurandu-se de marea sarbatoare a crestinatatii. De cand se posteste?Primele mentiuni despre respectarea acestei perioade de infranare alimentara si trupeasca provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin si de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit noua cuvantari despre acest post, numit postul din luna a zecea. La inceput, nu toti crestinii posteau in acelasi mod si acelasi numar de zile. De exemplu, unii posteau numai sapte zile, altii sase saptamani; unii tineau un post mai aspru, altii unul mai usor. Insa Sinodul local din Constantinopol, tinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata Postului Nasterii Domnului in Bisericile Ortodoxe, hotarand ca toti credinciosii sa posteasca timp de 40 de zile, incepand cu data de 15 noiembrie. Evenimentul Nasterii Mantuitorului este prezentat in doua Evanghelii - la Sfintii Evanghelisti Matei si Luca -, fiecare punctand anumite elemente istorice si cosmice de la Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos. Sfantul Evanghelist Matei aminteste de stea, de magi si de fuga in Egipt, pe cand Sfantul Evanghelist Luca descrie calatoria de la Nazaret la Betleem, nasterea Pruncului si asezarea Lui in iesle, inchinarea pastorilor si bucuria cereasca a ingerilor.
Categoria: Actualitate ortodoxa
Data: Nov 12, 2011
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro:
Articole similare
Random Links
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei