PREAFERICITUL PĂRINTE PATRIARH DANIEL: SFINTELE PAŞTI – SĂRBĂTOAREA TRECERII DE LA MOARTE LA VIAŢĂ CEREASCĂ

Cuvantul Preafericitului Parinte Patriarh Daniel din noaptea Sarbatorii Invierii Domnului, anul mantuirii 2010, intitulat SFINTELE PAŞTI – SĂRBĂTOAREA TRECERII DE LA MOARTE LA VIAŢĂ CEREASCĂ, rostit din fata Resedintei Patriarhale in prezenta a mii de credinciosi din Bucuresti: Multumim mai intai de toate Bunului Dumnezeu ca ne-a invrednicit ca si anul acesta sa primim de la Ierusalim darul sfant al Sfintei Lumini de la Mormantul Invierii Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Anul acesta Sfanta Lumina a venit la ora 14:07. Delegatia Patriarhiei Romane a primit binecuvantare de la Patriarhul Ierusalimului, Preafericitul Parinte Teofil, si apoi a participat la Vecernia Mare. In timp ce rugaciunile rostite de Patriarh se inaltau spre Dumnezeu a venit Sfanta Lumina pe care ati primit-o si fratiile voastre, in aceasta noapte luminoasa de Pasti. Sfanta Lumina de la Ierusalim este un dar minunat. Nimeni nu poate explica modul in care aceasta lumina vine la noi pentru ca, de fiecare data, are ceva specific. Dar ceea ce ne intereseaza pe noi nu este modul in care Sfanta Lumina apare, ci de ce Sfanta Lumina vine la noi. Consideram ca Sfanta Lumina este un dar, in fiecare an, al Mantuitorului Iisus Hristos pentru Biserica Ortodoxa care o imparte si celorlalte confesiuni prezente prin reprezentantii lor in biserica Sfantului Mormant. Ea este dovada ca Hristos Domnul Cel Inviat din morti este in ceruri, viu, si raspunde credintei noastre si dragostei noastre pentru El cu iubirea Sa manifestata in Lumina Sfanta, deoarece El este Lumina lumii, Alfa si Omega, Inceputul si Sfarsitul. Toata existenta a fost creata in El, prin El si pentru El ( cf. Coloseni 1, 16). Lumea intreaga este darul lui Dumnezeu Tatal pentru Fiul in prezenta sfintitoare a Duhului Sfant. In aceasta noapte de Paste este necesar sa ne gandim la legatura care exista intre viata noastra de crestini si Sfintele Pasti, dar si la legatura care este intre viata fiecarui om din lume, credincios sau necredincios, si taina Invierii lui Hristos si a Invierii celei de obste sau universale. Invierea Mantuitorului nu este proclamata in interiorul edificiului bisericii, ci in afara lacasului de cult, pentru ca ea priveste pe toti oamenii. Nu numai crestinii vor invia, ci la a doua venire a Mantuitorului Iisus Hristos, cand va veni El sa judece vii si mortii, va avea loc invierea tuturor oamenilor din toate timpurile si toate locurile, indiferent de religie, de neam, de varsta sau de rasa. Toti oamenii vor invia din morti. Sfantul Apostol Pavel spune in Epistola I catre Corinteni ca dupa cum toti (oamenii) mor in Adam toti vor invia in Hristos (I Corinteni 15, 22). Sarbatoarea aceasta, in care noi praznuim Invierea Mantuitorului Iisus Hristos, se numeste Pasti . Cuvantul paste vine in limba romana prin filiera greco-latina din cuvantul ebraic pesah , iar cel ebraic din limba egipteana paseh si inseamna trecere . Iudeii praznuiau la sarbatoarea Pastilor amintirea trecerii lor de la robia Egiptului la Ţara Fagaduintei, trecerea lor prin Marea Rosie ca eliberare de asuprirea pe care egiptenii le-o impuneau folosindu-i ca robi care lucrau la muncile cele mai grele. In crestinism noi, insa, nu mai celebram trecerea poporului ales prin Marea Rosie, ci trecerea de la moarte la viata, eliberarea, nu din robia Egiptului, ci din robia pacatului. Aceasta eliberare din robia pacatului a naturii umane si trecerea ei de la moarte la viata si de la pamant la cer s-a realizat mai intai in Iisus Hristos Domnul. Iar prin credinta in Iisus ne eliberam si noi de robia pacatului si ne pregatim pentru inviere. Mai intai se realizeaza invierea sufletului din moartea pacatului, iar apoi, la invierea cea din obste, invierea trupului din moarte si stricaciune. De aceea, sarbatoarea Sfintelor Pasti este si o anticipare, o arvuna, a invierii noastre cand va fi Invierea cea de obste. Invierea lui Hristos ne priveste pe toti, pe fiecare in parte si pe toti laolalta, pentru ca El, inviind din morti, S-a facut incepatura a invierii celor adormiti (I Corinteni 15, 20). Deci, Hristos Domnul ne deschide noua calea invierii trupului din stricaciune. De aceea, Hristos este numit Pastele nostru . El Insusi, Persoana Sa este numita de Sfantul Apostol Pavel Paște , Hristos, Pastele nostru, S-a jertfit pentru noi (I Corinteni 5, 7). Cum s-a facut trecerea de la Pastele iudaic la Pastele crestin ne spun Sfintele Evanghelii. Pe cand praznuia Hristos Domnul Pastele iudaic, catre sfarsitul praznuirii, a instituit Pastile cele noi in insasi Persoana Sa, pentru ca pe cand mancau ei, Iisus, luand paine si binecuvantand, a frant si, dand ucenicilor, a zis: Luati, mancati, acesta este trupul Meu. Şi luand paharul si multumind, le-a dat, zicand: Beti dintru acesta toti, ca acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor (Matei 26, 26-28). Deci, iata se vede cum Hristos Domnul, inainte de moartea si Invierea Sa, instituie in Sfanta Euharistie Pastile cele noi ca eliberare de pacate, ca iertare de pacate. Dupa Invierea Sa din morti Mantuitorul Iisus Hristos, trecand prin usile incuiate, a intrat in casa unde ucenicii Sai stateau timorati, inspaimantati de frica, de frica iudeilor. Atunci Mantuitorul le-a zis: Pace voua! Precum M-a trimis pe Mine Tatal, va trimit si Eu pe voi. Şi zicand acestea, a suflat asupra lor si le-a zis: Luati Duh Sfant, carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute. (Ioan 20, 21-23). Vedem ca atat in Sfanta Euharistie cat si in daruirea Duhului Sfant ucenicilor Sai, imediat dupa Invierea Sa, Mantuitorul Iisus Hristos ne arata ca El daruieste iertarea pacatelor, deoarece fara iertarea pacatelor nu se poate intra in viata vesnica, in Imparatia Preasfintei Treimi. Deci, Mantuitorul instituie pocainta pentru pacate si iertarea pacatelor ca primul mare dar al Sau dupa Inviere. Prin aceasta vedem ca in Sfintele Pasti nu mai este vorba de eliberarea din robia Egiptului, ci din robia pacatului, iar trecerea de la moarte la viata, care se realizeaza in Hristos Cel inviat, nu este o simpla reanimare a unui cadavru. Hristos Cel inviat din morti nu mai moare niciodata, moartea nu mai are nicio stapanire asupra Lui (Romani 6, 9). Hristos Domnul nu inviaza ca sa revina din nou la viata pamanteasca cea amestecata cu suferinta, cu boala si in cele din urma cu moarte, ci Invierea Sa inseamna inceputul unei alte vieti decat cea pamanteasca, biologica, ea este inceputul vietii vesnice. De aceea, in noaptea de Pasti cantam: praznuim omorarea mortii, sfaramarea iadului si incepatura altei vieti, vesnice . Mantuitorul Cel inviat din morti este liber de orice constrangere, nimeni nu-L mai poate opri, nimeni nu-L mai poate retine, nimeni nu–L mai poate vedea pe Cel inviat din morti daca El nu voieste sa Se arate, cum voieste, cand voieste si cui voieste. Hristos Cel inviat din morti este totalmente liber fata de orice determinism al naturii si al istoriei. El trece prin usile incuiate cu trupul Sau inviat din morti. Se arata si dispare. S-a aratat de zece ori dupa invierea Sa din morti, dar nimeni si nimic nu L-a putut retine. Cand a calatorit in ziua Invierii Sale, catre seara, spre Emaus cu Luca si Cleopa, acestia nu L-au recunoscut decat la frangerea painii. Ei credeau ca El este un simplu calator, care, insa, le-a talcuit Scripturile, mai ales locurile unde se vorbea despre El. Deci, Invierea pe care o praznuim noi in noaptea aceasta de Pasti nu este revenirea la viata biologica, asa cum s-a intamplat cu Lazar, cu fiul vaduvei din Nain sau cu fiica lui Iair, ci ea este inceputul unei alte vieti, viata cea vesnica, fara durere sau intristare si fara procese de compunere si descompunere. In cantarile din noaptea aceasta se spune despre Hristos: pe Adam din stricaciune ridicand . Asadar, Invierea lui Hristos inseamna eliberarea trupului de descompunere, de stricaciune. Trupul lui Hristos a stat in mormant, dar nu a inceput sa se descompuna, pentru ca era unit cu dumnezeirea Lui. Sufletul lui Hristos a stat in iad, dar nu a ramas in iad, pentru ca a fost unit cu dumnezeirea Lui. Deci, mantuirea pe care ne-o aduce Hristos inseamna unirea omului cu Dumnezeu Cel vesnic, iar aceasta legatura este mai tare decat moartea (cf. Ioan 11, 25). Asadar, cuvantul Paste inseamna trecere si are legatura directa cu existenta noastra. Omul cand se uita atent in jurul lui, vede si simte ca totul este trecator; astazi moare cineva, maine altcineva. Astfel fiecare om trece prin lumea aceasta si din lumea aceasta in alta lume. Vazand cum toate trec constatam ca si noi suntem trecatori. Credinta, insa, inseamna legatura noastra a oamenilor trecatori cu Dumnezeu Cel netrecator. De aceea, prin credinta noi dam sens trecerii noastre prin lumea aceasta si din lumea aceasta spre un alt mod de existenta. Credinta da sens sau lumina vietii, pentru ca noi nu mergem sau nu trecem intr-un loc necunoscut, despre care n-am auzit niciodata, ci mergem la Hristos Imparatul Cel ce a biruit pacatul, iadul si moartea. De aceea, oamenii care au credinta puternica in Hristos si se impartasesc cu El prin Sfanta Euharistie se pregatesc de moarte din timp; isi pregatesc hainele, darurile pe care vor sa le ofere celor saraci. Acestia simt ca moartea lor, adica pastele vietii lor, inseamna trecerea lor din aceasta viata pamanteasca la Domnul Hristos Cel fara de moarte, Care Se afla in ceruri. Deci, credinta in Inviere da sens vietii noastre si, ca atare, nu ne mai confruntam cu nonsensul sau cu absurdul mortii. Absurditatea mortii era preocuparea principala a paganilor. Toate tragediile lumii antice aveau in centrul lor tema de moarte. Iar Sfantul Apostol Pavel spune ca Hristos a venit ca sa izbaveasca pe aceia pe care frica mortii ii tinea in robie toata viata (Evrei 2, 14-15). Deci, in Hristos Cel Inviat din morti, Biruitorul pacatului, al iadului si al mortii, noi avem nadejde, avem lumina. Noi aprindem lumanari de Sfintele Pasti si pe mormintele celor dragi ai nostri, pentru ca toti vom invia, iar in Crezul Ortodox, ultimul articol este acesta: Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie . Sfintele Pasti si credinta in Inviere dau sens vieti noastre, nu numai catre sfarsitul ei, ci in fiecare zi a ei. Fiecare zi pentru un crestin este indreptata spre Inviere, pentru ca inceputul saptamanii pentru crestini este Duminica, ziua Invierii, ziua Domnului Cel Inviat din morti. Sfintele Pasti se serbeaza ca fiind cea mai mare sarbatoare odata pe an, dar in fiecare saptamana, Duminica, noi serbam Invierea Domnului si ne pregatim pentru Invierea cea de obste. In felul acesta Pastile sunt sarbatoarea luminii, sarbatoarea sensului vietii noastre, sunt sarbatoarea bucuriei ; Hristos este numit in cantarile noastre bisericesti Bucuria cea vesnica .Pastile sunt sarbatoare pacii sau a impacarii omului cu Dumnezeu si a oamenilor intreolalta. In acest sens sarbatoarea Sfintelor Pasti ne indeamna sa ducem lumina si sa fim lumina acolo unde locuim sau unde muncim. Sa ducem lumina, bucurie si pace celor care sunt intristati, celor care sunt singuri, celor care sunt neajutorati. O multime de oameni sufera nu numai de saracie sau de boala, ci si de singuratate. Copiii lor sunt plecati departe si nu mai au pe nimeni aproape, insa Hristos Domnul si Biserica Sa au ramas pentru ei singura comuniune de iubire milostiva. Deci, noi care suntem Biserica, impreuna cler si popor, trebuie sa fim martori ai Invierii lui Hristos, marturisitori ai iubirii Lui pentru oameni si sa ducem in aceste zile lumina in casele celor bolnavi, celor singuri, celor din spital, iar prin aceasta sa marturisim ca Hristos Domnul a inviat din morti si a inviat sufletele noastre din mormantul egoismului, al nepasarii, al autosuficientei. Sa-L rugam pe Hristos Domnul sa ne daruiasca noua tuturor, celor dragi ai nostri si tuturor romanilor din tara si din strainatate, pacea, lumina si bucuria Sa spre slava Preasfintei Treimi si mantuirea noastra. Amin. † D A N I E LArhiepiscopul Bucurestilor,Mitropolitul Munteniei si Dobrogei, Loctiitor al tronului Cezareei Capadociei siPATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 673

Id: 5603

Data: Apr 10, 2010

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).