Predica Preafericitului Parinte Patriarh Daniel la Duminica a II-a dupa Rusalii

Iisus formeaza Apostoli pentru sfintirea popoarelorDuminica a II-a dupa Pogorarea Duhului Sfant (Duminica Sfintilor Romani) Matei 4, 18-23'In vremea aceea, pe cand Iisus umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari, si le-a zis: Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El. Şi de acolo, mergand mai departe, a vazut alti doi frati, pe Iacov al lui Zevedeu si pe Ioan, fratele lui, in corabie cu Zevedeu, tatal lor, dregandu-si mrejele, si i-a chemat. Iar ei indata, lasand corabia si pe tatal lor, au mers dupa El. Şi a strabatut Iisus toata Galileea, invatand in sinagogile lor si propovaduind Evanghelia Imparatiei si tamaduind toata boala si toata neputinta in popor.'† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe RomaneEvanghelia din Duminica a doua dupa Rusalii ne vorbeste despre chemarea la apostolat sau apostolie a ucenicilor Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Chemarea la apostolat a ucenicilor Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos este o etapa a unui plan de mantuire a lumii pe care Dumnezeu il are si voieste ca acest plan sa devina o impreuna-lucrare a lui Dumnezeu cu oamenii. Prin chemarea ucenicilor la apostolat, Hristos Domnul pregateste taina Bisericii. Mai intai El cheama pentru misiune un grup restrans de doisprezece ucenici care simbolizau cele doisprezece semintii ale poporului evreu, iar apoi acesti ucenici vor deveni Apostoli (trimisi sau misionari) ai lui Hristos si vor forma nucleul conducator al Bisericii Sale. Biserica este viata lui Hristos Cel rastignit, inviat si inaltat la ceruri, impartasita oamenilorIn aceasta duminica, Sfanta Evanghelie ne arata primii pasi facuti de Mantuitorul Iisus Hristos pentru intemeierea Bisericii. Desigur, taina Bisericii incepe odata cu Intruparea sau Inomenirea Fiului lui Dumnezeu, cand firii Lui omenesti se comunica sau se impartaseste viata Sa dumnezeiasca. Dar ceea ce se realizeaza in Mantuitorul Iisus Hristos ca impartasire a vietii dumnezeiesti naturii Sale omenesti se extinde apoi prin lucrarea Sfantului Duh in oamenii care vor crede in El. Aceasta extindere a vietii lui Hristos Dumnezeu-Omul in oameni este taina Bisericii. Biserica se intemeiaza pe invatatura Mantuitorului Iisus Hristos si pe legatura vie a oamenilor cu El. Prin urmare, Biserica nu este intemeiata numai pe invatatura Mantuitorului Hristos, ci mai intai pe Persoana Lui. De aceea s-a spus ca'Hristos este piatra cea din capul unghiului' (Efeseni 2, 20), adica temelia Bisericii Sale; dar si Capul Bisericii (cf. Coloseni 1, 18), Cel care o conduce spre Imparatia Preasfintei Treimi. Asadar, Biserica nu este o simpla institutie umana din lumea aceasta, infiintata prin acordul mai multor oameni, cum se infiinteaza o societate, o asociatie sau un club, ciBiserica este intemeiata din initiativa si prin lucrarea lui Dumnezeu pentru mantuirea oamenilor, pentru ca viata dumnezeiasca sa fie impartasita oamenilor prin harul Preasfintei Treimi. In acest sens, Biserica traieste din harul Domnului nostru Iisus Hristos prin care se arata dragostea lui Dumnezeu-Tatal si impartasirea Sfantului Duh, cum se vede din binecuvantarea pe care Sfantul Apostol Pavel o adreseaza crestinilor din Corint (cf. II Corinteni 13, 13). Aceasta viata sfanta, in acelasi timp dumnezeiasca si omeneasca, a Mantuitorului nostru Iisus Hristos este temelia vietii Bisericii. Dincolo de programe pastorale, de organizarea activitatii misionare si social-filantropice a Bisericii, dincolo de tot ceea ce este institutie, esentiala si primordiala in viata Bisericii este legatura vie si sfintitoare a oamenilor cu Dumnezeu-Tatal, descoperita lor de Mantuitorul Iisus Hristos si realizata prin Duhul Sfant.Cine este Cel ce cheama la Sine oameni si le schimba viata?Mai intai, Mantuitorul Iisus Hristos Se boteaza de catre Ioan Botezatorul in Iordan, iar odata cu botezul Sau se descopera taina Sfintei Treimi. Dupa o vreme de pregatire spirituala prin post si rugaciune in pustie (cf. Matei 4, 1-11; Luca 4, 1-13; Marcu 1, 12-13;), Hristos Domnul incepe sa cheme si sa formeze ucenici pentru apostolat sau misiune. Evanghelia de astazi ne arata cum ii cheama. El nu le promite nici averi, nici bani, nici ranguri mari, nici viata usoara si comoda, ci doar le spune: 'Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni' (cf. Matei 4, 19). Nu stim cat de mult au inteles chemarea Lui pescarii Petru si Andrei, Iacob si Ioan, pe care ii mentioneaza Evanghelia de astazi ca fiind printre primii chemati de catre Mantuitorul Iisus Hristos sa-I fie ucenici. Vedem insa ca, fara sa-si mai faca vreun calcul, fara sa mai puna vreo intrebare, fara sa negocieze, fara sa puna vreo conditie, acestia au lasat toate ale lor si au urmat Lui. In mod surprinzator vedem ca Iacob si Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau impreuna cu tatal lor, l-au lasat singur pe acesta, ceea ce era un lucru neobisnuit, si au mers dupa Iisus. Cine este acest Iisus din Nazaret Care cheama sau alege ucenici si schimba vieti? Cine este Acesta Care, cu programul sau planul Lui, schimba orice program al zilei si al vietii obisnuite a oamenilor? Desigur, cei care fusesera chemati de El sa devina 'pescari de oameni' nu puteau intelege toate acestea. Atunci se pune intrebarea: de ce au raspuns ei atat de prompt la chemarea Lui? Pentru ca puterea dumnezeiasca a iubirii nesfarsite a lui Dumnezeu care Se afla in Iisus Hristos i-a facut sa raspunda imediat chemarii, fara conditii, fara intrebare, fara targuiala sau negociere, fara ezitare.Ii chema Cuvantul Vietii, Cel ce a chemat din nefiinta la fiinta intreg universul, Cel ce a daruit viata omului pe care l-a facut din lut (cf. Facere 2, 7) si Cel ce cheama pe toti oamenii la viata vesnica. Acest adevar al chemarii la viata vesnica s-a confirmat mai tarziu, cand Iisus a vorbit despre Euharistie si a spus ca daca cineva nu mananca Trupul Sau si nu bea sangele Sau nu poate primi viata vesnica (cf. Ioan 6, 53). Insa unii dintre cei care urmau pe Iisus numai din curiozitate, nu cei doisprezece, au spus: 'Greu este cuvantul acesta! Cine poate sa-l asculte?' (Ioan 6, 60) si au plecat, L-au parasit, adica nu L-au mai urmat pe Iisus. Dar Iisus a intrebat pe cei doisprezece ucenici alesi sau chemati de El: 'Nu vreti si voi sa va duceti?' Atunci Sfantul Apostol Petru a raspuns: 'Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vietii celei vesnice' (Ioan 6, 68). In acel moment s-a vazut, de fapt, ce simteau cei doisprezece ucenici cand i-a chemat Iisus la apostolat. Au simtit adevarul ca El are in Sine cuvintele vietii vesnice. Numai harul vietii vesnice pe care-L are Iisus Hristos in Sine, El fiind Izvorul vietii vesnice, explica raspunsul imediat, fara conditie si fara ezitare, al celor chemati de El sa-i fie ucenici. Acest adevar se confirma si cand Mantuitorul Iisus Hristos spune Martei, sora prietenului Sau Lazar: 'Eu sunt invierea si viata; cel ce crede in Mine, chiar daca va muri, va trai' (Ioan 11, 25). Va trai vesnic cu sufletul, chiar daca va muri cu trupul. Asadar, intrucat Hristos este Cuvantul vietii Care impartaseste oamenilor cuvintele vietii vesnice, si tot El este Painea coborata din ceruri ca hrana pentru ca oamenii sa dobandeasca Invierea si viata vesnica, cei chemati de El la o misiune sau lucrare sfanta Il urmeaza imediat.Predica Evangheliei Domnului era insotita de faptele milostivirii SaleEvanghelia Imparatiei, nu a unei imparatii lumesti, pamantesti, trecatoare, ci Evanghelia Imparatiei cerurilor, Evanghelia Imparatiei iubirii si slavei vesnice a lui Dumnezeu. Iar deodata cu predicarea Evangheliei vietii vesnice El vindeca orice boala si orice neputinta din popor. Predica Sa incepe astfel: 'Pocaiti-va, caci s-a apropiat Imparatia cerurilor' (Matei 4, 17), adica schimbati-va felul de a fi, de a gandi, de a trai si de a faptui, deoarece Dumnezeu este aproape de oameni, devenind Om printre oameni, ca pe oameni sa-i apropie de Dumnezeu.Deci predica lui Iisus, predica pocaintei, a schimbarii si sfintirii vietii oamenilor este insotita de fapte minunate, de vindecari, de izbaviri din stari grele.'El tamaduia toata boala si toata neputinta in popor' (cf. Matei 4, 23). Prin aceasta, Hristos Domnul confirma prin fapte ceea ce spune prin cuvinte, si anume: ca Imparatia pe care o binevesteste El prin Evanghelia Sa este Imparatia vindecarii oamenilor de pacat si de moarte, este Imparatia vietii, iubirii si fericirii vesnice. Prin vindecarile savarsite de Iisus se vede ca iubirea Sa milostiva si smerita se arata ca fiind datatoare de lumina, de viata, de sanatate, de libertate si de bucurie. Iubirea Lui ridica pe oameni din pacat prin indemnul la pocainta, ii ridica din suferinta prin vindecari de boli si prin eliberari de demoni. Astfel, Mantuitorul Iisus Hristos pregateste pe ucenicii Sai sa inteleaga taina Bisericii si ii invata ca la cuvantul bun trebuie sa adauge si fapta cea buna de ajutorare a semenilor, de alinare a suferintei si singuratatii lor, de ridicare a lor din starea de umilire la starea de demnitate, de schimbare a starii lor de intristare intr-o stare de bucurie si de multumire adusa lui Dumnezeu pentru vindecarea pe care o primesc. Aceasta Evanghelie a Imparatiei iubirii lui Dumnezeu a fost ascultata, traita si transmisa de-a lungul veacurilor mai ales de catre Sfintii lui Dumnezeu din neamuri diferite. Intre acestia se afla si sfintii din neamul romanesc sau din poporul roman dreptcredincios.Prezenta Duhului Sfant in om lucreaza sfintirea omuluiPentru a arata nu numai identitatea fiecarui sfant pomenit intr-o zi din calendar, ci si comuniunea tuturor sfintilor, Biserica a instituit sarbatoarea numita Duminica Tuturor Sfintilor, intrucat cea mai frumoasa podoaba a Bisericii sunt Sfintii ei, in care au rodit darurile Duhului Sfant, pentru ca ei le-au cultivat cu multa credinta si staruinta in fapte bune. Aceasta frumusete a lucrarii harului Preasfintei Treimi in oameni se vede in primul rand in Duminica Tuturor Sfintilor, barbati si femei din neamuri diferite, din categorii sociale diferite, de varste diferite. Iar dupa modelul Duminicii Tuturor Sfintilor si la o saptamana dupa aceasta, serbam noi astazi Duminica Sfintilor Romani, potrivit hotararii Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, luata in sedinta sa de lucru din 19-20 iunie 1992.Crestinismul romanesc are radacini adanci in sufletul poporului si rugatori in ceruriAstazi, in Duminica Sfintilor Romani, ne aducem aminte de cei ce au predicat Evanghelia lui Hristos pe pamantul tarii noastre, incepand cu insusi Sfantul Apostol Andrei, cel dintai chemat la apostolie, despre care ne vorbeste chiar Evanghelia din aceasta zi. Pe temelia predicii Sfantului Apostol Andrei si a ucenicilor sai in sud-estul tarii noastre, in Dobrogea de astazi, s-a raspandit crestinismul la straromani si romani, astfel incat poporul roman s-a format si s-a crestinat lent, dar profund. Poporul roman nu a fost crestinat intr-un anumit an, la comanda cneazului, regelui sau imparatului, cum a fost cazul la unele popoare vecine, ci crestinarea romanilor s-a facut de jos in sus, incepand cu oamenii simpli si cu soldatii crestini din legiunile romane veniti in Dacia, iar apoi prin lucrarea unor misionari crestini, in special rasariteni vorbitori de limba greaca si latina. Crestinismul primit si cultivat de romani s-a dovedit in timp indelungat a fi un crestinism cu radacini adanci in sufletul poporului roman, intrucat a rezistat in timpul invaziilor popoarelor migratoare ca: gotii, hunii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tatarii si turcii, astfel incat a ramas acelasi crestinism ortodox latin rasaritean al tarii noastre si dupa invaziile popoarelor migratoare necrestine. Iar prin sfintii nostri straromani si romani, cunoscuti si necunoscuti pe nume, Crucea lui Hristos Cel Rastignit si Inviat a devenit lumina botezului si vietii poporului roman.Faptul ca romanii, de limba latina si credinta ortodoxa rasariteana, nu despart Crucea de Inviere ii ajuta sa fie, in acelasi timp, un popor jertfelnic si iubitor de inviere, rabdator in suferinta si purtator de speranta.Credinta poporului roman crestinat, nascuta si cultivata prin predica Sfantului Apostol Andrei si prin lucrarea misionarilor crestini, vorbitori de limba greaca si latina, a rodit duhovniceste de-a lungul a doua milenii in cultura romana crestina, dar mai ales in multimea sfintilor martiri, a sfintilor cuviosi din manastiri, schituri si sihastrii, in multimea sfintilor ierarhi pastori de eparhii, a domnitorilor sfinti aparatori ai patriei si ai credintei, in multimea preotilor, precum si in multimea sfintilor mireni cunoscuti si necunoscuti pe nume, care au postit mult si s-au rugat constant, au marturisit credinta in vremuri grele, au construit biserici si manastiri, au nascut, crescut si educat copii in iubirea lui Hristos si in iubirea de Biserica si Neam.Astazi, prin sfintii romani, poporul nostru are mai multi mijlocitori sau rugatori pentru el in fata Preasfintei Treimi, ca el sa-si pastreze credinta ortodoxa, sa transmita generatiilor tinere adevarata credinta, singura prin care primim mantuirea, si sa-si inalte demnitatea sa ca neam purtator de Cruce si Inviere in istorie, pentru a se bucura de slava Imparatiei cerurilor.In calendarul Bisericii noastre nu exista vreo luna in care sa nu fie pomenit cel putin un sfant roman, insa astazi, in Duminica Sfintilor Romani, sunt pomeniti toti sfintii romani impreuna, cei cunoscuti sau canonizati de Biserica si cei necunoscuti pe nume de catre oameni, dar pe care Dumnezeu ii cunoaste ca sunt sfinti. De aceea trebuie sa multumim astazi lui Dumnezeu mai ales pentru darurile Duhului Sfant revarsate in sfintii din poporul roman, daruri pe care insa ei le-au cultivat prin credinta si nevointa, prin rugaciune si fapte bune spre slava Preasfintei Treimi si spre a noastra mantuire. Amin!* Text revizuit de autor in anul 2011.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 536

Id: 14709

Data: Jun 25, 2011

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).