Dumnezeu schimba exilul in binecuvantareEvanghelia Duminicii dupa Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos (Fuga in Egipt) (Mt. 2, 13-23)Dupa plecarea magilor, iata ingerul Domnului se arata in vis lui Iosif, zicand: Ridica-te, ia Pruncul si pe Mama Lui, fugi in Egipt si stai acolo pana ce-ti voi spune, fiindca Irod va cauta Pruncul ca sa-L ucida. Iar el, ridicandu-se, a luat noaptea Pruncul si pe Mama Lui si au plecat in Egipt. Şi au stat acolo pana la moartea lui Irod, ca sa se implineasca cuvantul spus de Domnul prin proorocul: 'Din Egipt am chemat pe Fiul Meu'. Iar cand Irod a vazut ca a fost amagit de magi, s-a maniat foarte tare si, trimitand, a ucis pe toti pruncii care erau in Betleem si in toate hotarele lui, de doi ani si mai in jos, dupa timpul pe care il aflase de la magi. Atunci s-a implinit ceea ce se spusese prin Ieremia Proorocul: 'Glas in Rama s-a auzit, plangere si tanguire multa; Rahela isi plange copiii si nu voieste sa fie mangaiata, pentru ca nu mai sunt'. Dupa moartea lui Irod, iata ca ingerul Domnului s-a aratat in vis lui Iosif, in Egipt, si i-a zis: Ridica-te, ia Pruncul si pe Mama Lui si mergi in pamantul lui Israel, caci au murit cei ce cautau sa ia viata Pruncului. Iosif, ridicandu-se, a luat Pruncul si pe Mama Lui si au venit in pamantul lui Israel. Şi auzind ca domneste Arhelau in Iudeea, in locul lui Irod, tatal sau, Iosif s-a temut sa mearga acolo si, luand porunca in vis, s-a dus in partile Galileii. Şi, venind, a locuit in orasul numit Nazaret, ca sa se implineasca ceea ce s-a spus prin prooroci, ca Nazarinean Se va chema.† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe RomaneDuminica dupa sarbatoarea Nasterii Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, care este si ultima duminica din anul acesta, ne infatiseaza doua evenimente din viata Domnului nostru Iisus Hristos, si anume fuga in Egipt a Maicii Domnului impreuna cu dreptul Iosif, purtand cu ei pe Pruncul Iisus, si implinirea groaznicei porunci a lui Irod de a ucide pe toti copiii din Betleem si imprejurimi, cu scopul de a omori si pe Iisus. Biserica a randuit ca astazi, a doua zi dupa Craciun, sa fie pomenita Maica Domnului impreuna cu soborul celor care o cinstesc pe ea. Tot astazi este praznuit si Sfantul Cuvios Nicodim cel sfintit de la Tismana, care a trait in veacul al XIV-lea, a ctitorit mai multe manastiri romanesti si a format multi ucenici isihasti, care au imbogatit viata duhovniceasca a Bisericii noastre.Evanghelia acestei duminici este plina de semnificatii duhovnicesti intrucat ne arata planul lui Dumnezeu de mantuire a lumii, dar si contradictiile istoriei omenirii robite de pacat si de moarte.Pruncul Iisus, om al durerilor si cunoscator al suferinteiLa putin timp dupa Nasterea Sa, Pruncul Iisus se afla in primejdie de moarte, deoarece regele Irod cauta sa-L ucida. Vedem, asadar, ca viata lui Hristos este de la inceput indreptata spre suferinta, asa cum a prevazut proorocul Isaia cand vorbea despre Slujitorul Domnului ca fiind un 'om al durerilor si cunoscator al suferintei' (Isaia 53, 3).Pe de o parte, evenimentele pe care le descrie Evanghelia de astazi se desfasoara dramatic, intrucat bunatatea si generozitatea pastorilor si a magilor aratate Pruncului Iisus sunt umbrite de rautatea invidiei si a dorintei patimase de stapanire a lui Irod, regele Iudeii. Pe de alta parte, se vede ca in planul lui Dumnezeu, Care cunoaste cum se manifesta natura umana robita de pacat si pandita de moarte, exista o lucrare sfanta care biruieste rautatea demonilor si a oamenilor din lume, astfel incat Dumnezeu salveaza viata oamenilor prigoniti si transforma fuga in salvare si instrainarea in binecuvantare.Pruncul Iisus Se naste intr-o calatorie. El nu Se naste in casa mamei Sale din Nazaretul Galileii, ci in Betleemul Iudeii, si nici macar intr-o casa, ci intr-o pestera, pentru ca in casa de oaspeti din oras nu mai era loc. De aceea, in otpustul sau apolisul sarbatorii Nasterii Domnului se spune: 'Cel ce in pestera S-a nascut si in iesle S-a culcat pentru mantuirea noastra', aratand ca Mantuitorul, Imparatul veacurilor, Cel ce a creat toate bogatiile pamantului si frumusetea stelelor, Se naste in saracie materiala. De ce? Ca sa ne arate ca in viata pamanteasca trebuie sa ne imbogatim spiritual cu darurile ceresti ale vietii vesnice: dreptate, pace si bucurie in Duhul Sfant (cf. Romani 14, 17).Mai tarziu, cand va fi om adult, Iisus va spune: 'Vulpile au vizuini si pasarile cerului cuiburi; dar Fiul Omului n-are unde sa-Şi plece capul' (Luca 9, 58). Din cauza ostilitatii celor din cetate, El Se va muta din Nazaret si va locui in gazda la Capernaum, in casa Apostolului Simon Petru. Ca om, Iisus Hristos este vietuitor pe pamant, dar nu Se leaga de nimic din lumea pamanteasca instabila si trecatoare, pentru a ne arata ca destinatia ultima a oamenilor sau cetatea lor statatoare si definitiva este Imparatia cerurilor. Bucuria pe care o aduc ingerii Maicii Domnului si dreptului Iosif, cand canta la Betleem: 'Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire' (Luca 2, 14), este foarte curand umbrita de neliniste si amenintare cu moartea din partea regelui Irod, cu totul robit de patima puterii lumesti si a slavei desarte.De Nasterea lui Hristos se bucura pastorii oilor, dar regele Irod Idumeul, conducatorul tiranic al iudeilor, se intristeaza, intrucat el considera ca Pruncul nascut in Betleem poate fi cineva care, intr-o zi, i-ar putea lua imparatia. De aceea, orbit de patima puterii politice lumesti, Irod porunceste ca toti copiii din Betleem si imprejurimi sa fie ucisi, pentru ca, odata cu ei, sa ucida si pe Iisus. Magii, venind de la departare mare, de la Rasarit, I s-au inchinat si I-au adus daruri de aur, tamaie si smirna, iar regele tarii in care S-a nascut Iisus hotaraste ca Acesta sa fie ucis. Iata, cat intuneric produce pacatul in lume, in viata omenirii!Pentru a scapa cu viata, Pruncul Iisus trebuie sa Se adaposteasca in Egipt, in tara straina. Dupa o vreme insa, El se va intoarce in pamantul lui Israel, fiindca intre timp Irod a murit, iar in locul lui domnea fiul sau, Arhelau. Dar si acesta, ca si tatal sau, plin de cruzime, putea fi o primejdie pentru viata Pruncului Iisus. De aceea, Pruncul este dus in Galileea, numita 'Galileea neamurilor', pentru ca acolo locuia un amestec de neamuri sau etnii diferite. De fapt, atat Nasterea lui Iisus in Betleem si fuga sau exilul Lui in Egipt, cat si stabilirea Lui in orasul Nazaret au fost profetite cu mai multe veacuri inainte (cf. Miheea 5, 1; Osea 11, 1; Judecatori 13, 5).Observam, deci, cum Dumnezeu a anuntat cu veacuri inainte, prin prooroci, evenimente din istorie care au o semnificatie duhovniceasca deosebita. Chiar si uciderea copiilor nevinovati din Betleem si imprejurimi, la porunca regelui Irod, a fost prevazuta de Ieremia proorocul prin cuvintele: 'Glas in Rama s-a auzit, plangere si tanguire multa. Rahela isi plange copiii si nu voieste sa se mangaie pentru ca nu mai sunt' (Ieremia 31, 15). Intelegem, asadar, ca Mantuitorul vine intr-o lume a violentei, robita de pacat si de moarte, de rautate si intunecime sufleteasca, in care foarte adesea crima sangeroasa se intinde si asupra vietii celor nevinovati.Lumea robita de pacat si de moarte are nevoie de vindecareLa sfarsitul anului, in luna decembrie, in zilele de 27, 28 si 29, praznuim o multime de martiri sau mucenici: Sfantul Apostol, Intaiul Mucenic si Arhidiacon Ştefan, cei 20.000 de mucenici arsi in Nicomidia si cei 14.000 de prunci din Betleem si imprejurimi ucisi de Irod. Intelegem prin aceasta ca inca de la inceputul vietii Sale pamantesti Mantuitorul Iisus Hristos Se indreapta spre jertfa, spre Cruce, ca va trece prin moarte, ca apoi sa invieze si sa daruiasca lumii viata vesnica.Prin urmare, constatam ca lumea robita de pacat si de moarte are nevoie de vindecare, iar Domnul Iisus Hristos este Cel ce o vindeca de pacat si de moarte; de pacat, prin Taina pocaintei si a iertarii, iar de moarte, prin Inviere.De aceea, Nasterea Domnului Iisus Hristos poarta deja in ea samanta Crucii si a Invierii Sale. In mod minunat, vedem cum Dumnezeu schimba raul in bine. Mantuitorul fuge in Egipt, desi acesta era considerat de evrei ca fiind pamantul robiei si al idolatriei pagane. Poporul evreu a fost dus odinioara in Egipt ca popor de sclavi sau robi, iar mai tarziu, prin Moise, a fost eliberat de robia lui Faraon. Acum, insa, vedem ca Mantuitorul binecuvanteaza Egiptul prin fuga Sa ca Prunc in aceasta tara si apoi prin revenirea Sa in pamantul lui Israel, implinindu-se cuvintele proorocului, care spune: 'Din Egipt am chemat pe Fiul Meu' (Osea 11, 1). Prin aceasta, Evanghelia ne arata ca nu doar poporul ales este chemat la mantuire, ci si neamurile pagane reprezentate prin tara Egiptului, unde a primit adapost pentru un timp Pruncul Iisus. Asadar, Iisus cunoaste exilul de mic copil. Dar suferinta exilului a fost transformata in biruinta a vietii, o incercare grea pentru El a devenit o binecuvantare pentru altii.Binecuvantarea daruita Egiptului care L-a adapostit pe Iisus se va vedea cateva secole mai tarziu, cand in pustiile Egiptului a inflorit viata duhovniceasca a celor ce au fugit de lume, pentru a-si salva sufletul de pacate si a dobandi mantuirea sau viata vesnica. Lupta cu patimile egoiste ale naturii umane cazute, cu pacatul, cu ispitele demonilor, cu rautatea din om, constituie asceza sau nevointa principala a monahilor, pentru a primi si simti, inca din lumea aceasta, lumina Invierii si arvuna vietii vesnice. Am inteles ca Evanghelia acestei zile, a doua dupa Craciun, poarta in ea pecetea Crucii, a jertfei si a intristarii. Hristos Domnul a venit in lume ca sa aduca pace si bunavoire intre oameni, dar aceasta pace contrasteaza cu violenta lumii pacatoase; El a venit sa aduca in lume bucurie, dar in umanitatea cazuta in pacat bucuria este amestecata cu tristetea. Deci, in aceasta zi observam cat de greu este pentru Dumnezeu-Copilul sa vietuiasca in lumea bolnava de pacat si de moarte. Totusi, El vine in lume ca sa o izbaveasca de pacat si de moarte.Evanghelia ne mai arata ca retragerea Mantuitorului Hristos in Nazaretul Galileii are o semnificatie misionara si mantuitoare. 'Galileea neamurilor' (Isaia 8, 23) iera o prefigurare a popoarelor care vor primi credinta in Hristos si se vor crestina. Mantuitorul stia ca Galileea era socotita de multi evrei ca fiind o provincie fara mare importanta. Totusi, El accepta sa locuiasca o parte a vietii Sale (copilarie si tinerete) in Galileea, alaturi de oameni diferiti si necajiti, refugiati si saraci care au venit aici din alte tari. Intre acesti oameni de neamuri diferite va creste Pruncul Iisus. Chiar si prin aceasta se vad smerenia Lui si dragostea Lui fata de toti oamenii. Iisus este prieten cu cei saraci, solidar cu strainii exilati sau refugiati, apropiat de cei marginalizati si dispretuiti, pentru ca vede in toti valoarea infinita a fiecarui om, dincolo de rangul lui in societate, pozitie centrala sau supravietuire marginala, dincolo de bogatie sau saracie, dincolo de orice clasificare sau judecata omeneasca subiectiva si colectiva. Fecioara Maria este Mama lui Iisus, iar dreptul Iosif este ocrotitorul LuiIntelegem din Evanghelia de astazi ca iubirea lui Dumnezeu fata de oameni intampina ostilitati in lumea tulburata de pacate si patimi, si ca trebuie sa luptam cu rautatea unora dintre oameni cand dorim sa aratam iubire adevarata fata de Dumnezeu si fata de semeni. Dar lupta aceasta nu se da in izolare, de unul singur, ci chemand ajutorul lui Dumnezeu. Cand nu se mai afla oameni care sa-L ajute pe Pruncul Iisus, vin ingerii din cer sa-L apere, sa-L ocroteasca.Ingerul ii spune in vis lui Iosif: 'Ia Pruncul si pe mama Lui si fugi in Egipt si stai acolo pana ce-ti voi spune, fiindca Irod are sa caute Pruncul ca sa-L ucida' (Matei 2, 13). Observam ca ingerul a spus 'mama Lui', nu 'sotia ta', fiindca Maica Domnului avea pe dreptul Iosif doar ca un protector, dar el nu era sotul ei si nici tatal Pruncului Iisus, pentru ca Parintele Ceresc era Tatal adevarat al Pruncului nascut in Betleem. Pericopa evanghelica de astazi subliniaza ca Dumnezeu, prin ingerii Sai, ajuta pe oameni cand acestia sunt smeriti si singuri si ca dreptul Iosif a fost binecuvantat de Dumnezeu sa poarte grija de Copilul Iisus ca si cand ar fi fost tatal Lui. De aici invatam ca, totdeauna, copiii au nevoie atat de afectiunea mamei, cat si de afectiunea tatalui. Nu era suficienta afectiunea mamei. Prin aceasta, Dumnezeu ne arata binecuvantarea familiei. Dupa cum la inceput prin familie a intrat pacatul in lume, intrucat Adam si Eva formau prima familie umana, tot asa acum Mantuitorul lumii, Noul Adam, prin familie vine in lume ca sa vindece lumea de pacatul neascultarii si de moarte. Iata de ce anul viitor, 2011, va fi dedicat binecuvantarii si ajutorarii familiei. Astazi, familia crestina este din ce in ce mai vulnerabila, deoarece traieste intr-o lume tulburata spiritual si este confruntata cu saracia, violenta, secularizarea, relativismul moral si multe alte ispite si necazuri. Evanghelia ne mai arata ca fiecare copil trebuie pazit, ocrotit; el nu trebuie lasat prada frigului si foamei, nestiintei si nesigurantei, violentei si mortii. Intr-o vreme in care unii parinti isi abandoneaza copiii, iar unii copii uita pe parintii lor, lumina Evangheliei lui Hristos ne arata ca binecuvantarea lui Dumnezeu se manifesta acolo unde familia este unita si lupta impreuna impotriva relelor si a primejdiilor din viata ei, pentru a pastra si cultiva darul sfant al vietii pamantesti daruite de Dumnezeu, pentru a ne pregati aici in vederea dobandirii vietii vesnice ceresti.Maica Domnului, icoana vie a Bisericii si Mama duhovniceasca a credinciosilorBiserica a randuit ca aceasta zi, a doua de Craciun, sa fie zi de cinstire deosebita a Maicii Domnului, pentru ca totdeauna, cand facem pomenirea unui eveniment mare, a unei lucrari dumnezeiesti si sfinte, mantuitoare si sfintitoare pentru noi, oamenii, in ziua urmatoare se face pomenirea persoanelor prin care Dumnezeu a lucrat mantuirea oamenilor. Astfel, intrucat in ziua de Craciun facem pomenirea Nasterii dupa trup a Fiului lui Dumnezeu Cel vesnic, Care S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria, in ziua urmatoare savarsim pomenirea Maicii Domnului prin care s-a realizat nasterea minunata a Domnului nostru Iisus Hristos. Soborul Maicii Domnului inseamna, asadar, adunarea tuturor celor ce o cinstesc pe ea. Noi cinstim pe Maica Domnului fiindca ea a nascut pe Pruncul Iisus, L-a alaptat, L-a imbracat, L-a crescut, L-a ocrotit si L-a daruit pentru a fi Mantuitorul lumii. Domnul Hristos Insusi o cinsteste pe mama Sa, iar inainte de moartea Sa pe Cruce o incredinteaza ucenicului Sau iubit, Apostolului Ioan, spunandu-i: 'Iata, mama ta' (Ioan 19, 26). Astfel, mama dupa trup a lui Iisus devine mama duhovniceasca a tuturor ucenicilor Sai care Il urmeaza pana la Cruce si raman credinciosi Lui chiar si in timp de suferinta, de incercare, de prigoana, de ispita. Invatam, asadar, de la Mantuitorul Iisus Hristos ca trebuie sa o cinstim pe Maica Sa ca fiind ocrotitoarea noastra, a celor ce cred in Fiul ei, Il iubesc si implinesc poruncile Lui in viata lor.In mod deosebit, Maica Domnului este ocrotitoarea tuturor mamelor si fecioarelor, pentru ca ea este, in acelasi timp, maica si fecioara. Ea este si ocrotitoarea familiei, a sotilor, a copiilor, a tinerilor baieti si fete, a monahilor si monahiilor, pentru ca ea are pentru toti oamenii inima de mama milostiva si smerita. Poporul dreptcredincios se roaga Maicii Domnului deoarece ea, ca Mama rugatoare catre Fiul ei, intelege mai bine necazurile si nevoile noastre, ale tuturor. Ea este si icoana vie a Bisericii lui Hristos in stare de rugaciune. Fecioara Maria poarta pe Pruncul Iisus in ea, apoi pe bratele ei si Il arata lumii. Predica ei scurta si concentrata este rezumata in cuvintele ei adresate celor prezenti la Nunta din Cana Galileii: 'Faceti orice va va spune' (Ioan 2, 5). Acesta este cuvantul ei si catre noi, cei de astazi, sa implinim poruncile iubirii de Dumnezeu si de oameni, lasate noua de Fiul ei, de Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Asadar, sa ne rugam Mantuitorului Iisus Hristos, Maicii Domnului si tuturor sfintilor sa ocroteasca familia, sa ocroteasca si sa inmulteasca iubirea sotilor intreolalta, iubirea copiilor fata de parinti si a parintilor fata de copii, ca toti sa simta ca Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos este o binecuvantare pentru intreg neamul omenesc si ca in familia credincioasa se pregateste mantuirea omului. De aceea, familia a fost numita 'biserica de acasa'. Iar Biserica lui Hristos a ridicat Cununia la rang de Sfanta Taina, intrucat a vazut in taina Intruparii Mantuitorului Iisus Hristos binecuvantarea lui Dumnezeu pentru familie si pentru intreaga umanitate. Peste cateva zile pasim in anul 2011, declarat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane ca fiind 'Anul omagial al Sfantului Botez si al Sfintei Cununii', cu dorinta de intensificare a ajutorarii familiei conjugale si a trairii vietii Bisericii ca viata a marii familii duhovnicesti a lui Dumnezeu, in care simtim iubirea lui Dumnezeu Tatal, harul lui Dumnezeu Fiul si mangaierea sau bucuria pe care ne-o aduce Dumnezeu Duhul Sfant, spre slava Preasfintei Treimi si mantuirea noastra. Amin!

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 5696

Id: 10991

Data: Dec 26, 2010

Imagine: