Începând de astazi, timp de doua saptamâni, Biserica Ortodoxa intra într-o perioada speciala de pregatire duhovniceasca pentru întâmpinarea sarbatorii Adormirii Maicii Domnului, care se tine pe 15 august. Postul Adormirii Maicii Domnului sau al Sfintei Marii, cunoscut si sub denumirea de „Pastele din vara“, aminteste credinciosilor de rolul special al Nascatoarei de Dumnezeu în iconomia mântuirii si de darurile care, prin rugaciunile ei, se revarsa peste Biserica si lume.Postul Adormirii Maicii Domnului este o practica veche a Bisericii crestine, despre el gasindu-se numeroase marturii în istorie, informeaza “Ziarul Lumina”. Astfel, în anul 450, Leon cel Mare, Papa al Romei între anii 440 si 461, aminteste de existenta acestuia: „Posturile Bisericii sunt asezate în an pentru ca perioade speciale de nevointa sa fie prescrise pentru fiecare anotimp. Astfel, primavara este Postul Mare de 40 de zile, apoi este postul din vara (al Sfintilor Apostoli), în a saptea luna (în prezent luna a opta) a anului se tine postul de toamna (al Adormirii Maicii Domnului), iar un alt post este iarna“. Postul Adormirii Maicii Domnului aminteste de postul pe care Nascatoarea de Dumnezeu l-a tinut înainte de trecerea sa din aceasta lume, dupa cum spune Sfântul Simeon al Tesalonicului: „Postul din august a fost stabilit în cinstea Maicii lui Dumnezeu Cuvântul, care stiind mai dinainte momentul plecarii ei din aceasta lume, s-a nevoit ascetic si a postit mai mult pentru noi, pentru ca ea era binecuvântata si sfânta, si nu avea nevoie de post. Asadar, ea s-a rugat special pentru noi înainte sa fie mutata din aceasta lume în viata vesnica, unde sufletul ei s-a unit prin Duhul Sfânt cu Fiul ei. De aceea, noi trebuie mereu sa postim si sa ne rugam ei, imitând viata ei, si rugând-o sa se roage pentru noi. Unii spun ca acest post a fost instituit pentru doua sarbatori: Schimbarea la Fata si Adormirea Maicii Domnului. Eu zic ca este bine sa ne amintim de aceste doua sarbatori, una care ne da lumina, si una care este milostiva pentru noi“. Originea acestui post trebuie pusa în legatura cu al III-lea Sinod Ecumenic din 431 tinut la Efes, când a fost restabilit titlul Maicii Domnului de „Theotokos“, adica „Nascatoare de Dumnezeu“, în fata ereziei nestoriene care o numea pe Maica Domnului doar „nascatoare de om“, pentru ca spuneau ca Hristos S-a nascut din ea numai dupa fire omeneasca. Restabilirea titlului de „Theotokos“ (Nascatoare de Dumnezeu) pentru Fecioara Maria a însemnat conturarea unui cult unic în spatiul ortodox pentru Maica Domnului, care este considerata cea mai sfânta persoana dupa Sfânta Treime. La început, durata acestui post era diferita în rândurile comunitatilor crestine. În Antiohia, crestinii posteau o zi pe 6 august, de sarbatoarea Schimbarii la Fata a Domnului. În Ierusalim, Postul Sfintei Marii tinea opt zile, iar în alte zone crestinii posteau întreaga luna august, în vreme ce altii posteau în luna septembrie, pentru ca pe 8 septembrie este praznuita Nasterea Maicii Domnului. Uniformizarea datei sarbatorii Adormirii Maicii Domnului si a duratei postului de doua saptamâni a avut loc în secolul al XII-lea la Sinodul local din Constantinopol (1166), condus de Patriarhul Ecumenic Luca Crysovergis. Atunci s-a stabilit ca acest post sa fie tinut începând cu 1 august si sa se termine pe 15 august.

Durata si modul postirii

Postul începe de obicei la 1 august si se încheie în ajunul sarbatorii Adormirii Maicii Domnului. Când lasatul secului cade în zilele de miercuri sau vineri, acesta se muta cu o zi înainte. Daca sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului este praznuita miercurea sau vinerea, atunci în ziua praznicului este dezlegare la peste, vin si ulei. Postul Sfintei Marii este un post mai aspru, care se tine dupa rânduielile Postului Mare. Tipicul Mare bisericesc arata ca în zilele de luni, miercuri si vineri se ajuneaza complet, adica nu se manânca nimic pâna la Ceasul IX, care se savârseste dupa-amiaza. Dupa Ceasul IX se consuma mâncare uscata. Martea si joia se consuma legume fierte fara ulei, iar sâmbata si duminica este dezlegare la ulei si vin. De sarbatoarea Schimbarii la Fata (6 august) este dezlegare la peste, vin si ulei în orice zi ar fi praznuita. În Pravila Mare, pentru a se face totusi o diferenta fata de Postul Mare, se arata ca si în zilele de marti si joi se face totusi dezlegare la vin si ulei. Aceasta traditie este adoptata si în rânduielile manastirilor noastre. În timpul acestui post, la manastiri se citesc în fiecare zi cele doua Paraclise ale Maicii Domnului.

Viata isihasta a Maicii Domnului

În traditia ortodoxa se pastreaza o amintire foarte vie a vietii ascetice a Maicii Domnului. Sfintii Grigorie Palama si Teofan al Niceei au vorbit de un isihasm al Maicii Domnului care prin rugaciune continua si salasluirea Duhului Sfânt în ea a devenit un model pentru toti monahii nevoitori. Parintii duhovnicesti spun ca acest urcus duhovnicesc al Maicii Domnului a început în vremea când a stat la Templul din Ierusalim, de la vârsta prunciei pâna când a fost aleasa de Dumnezeu sa nasca pe Fiul Sau înomenit. Adormirea ei, desi învaluita în taina, ne prezinta scena unei mutari din viata aceasta la cea vesnica si nu a unei morti. Trupul Maicii Domnului nu a cunoscut stricaciunea pentru ca a fost înaltat la cer, iar sufletul ei este înfatisat în icoana praznicului ca fiind tinut în mâini de Fiul ei în Împaratia cerurilor. Sfântul Teofan al Niceei spune ca Maica Domnului s-a unit cu Dumnezeu mai înainte ca Dumnezeu sa se uneasca cu ea, adica mai înainte de momentul zamislirii Fiului lui Dumnezeu. Şi Sfântul Grigorie Palama spune ca orice har care este împartasit Bisericii de catre Dumnezeu nu este despartit de Maica Domnului. Maica Domnului este o imagine a întregii Biserici care este salasul sfânt al lui Dumnezeu si locul peste care Duhul Sfânt Se coboara si sfinteste credinciosii.

Sarbatorile din acest post

Pe 1 august se praznuieste Scoaterea Sfintei Cruci, sarbatoarea care aminteste de o practica a Bisericii din Constantinopol ca în Postul Adormirii Maicii Domnului sa se faca procesiuni în fiecare zi în oras cu Cinstitul lemn al Sfintei Cruci. De-a lungul Postului Adormirii Maicii Domnului, începând cu 1 august, lemnul Crucii era tamâiat pe drum de un sobor de slujitori, facându-se oprire la câte o fântâna sau izvor unde se savârsea Sfintirea apei. La sfârsitul postului, Cinstitul lemn al Crucii era dus la Palatul imperial. În trecut, aceasta sarbatoare era în legatura cu praznicul Schimbarii la Fata a Domnului de pe 6 august si cu cinstirea Sfintei Mahrame a Domnului de pe 16 august. Astfel, în luna august se observa doua cinstiri speciale, a Mântuitorului Iisus Hristos prin acest triptic de sarbatori si a Maicii Domnului, care au functionat în mod paralel. Sarbatoarea Schimbarii la Fata aminteste de minunea petrecuta pe Muntele Tabor, când Mântuitorul Hristos a aratat ucenicilor Sai lumina dumnezeiasca care izvora din Persoana Sa. De asemenea, în aceasta perioada sunt sarbatoriti Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamt (5 august); Sfânta Cuvioasa Teodora de la Sihla (7 august), Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului (11 august).

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 631

Id: 42884

Data: Aug 1, 2014

Imagine: