A fost inaugurat luni, 17 ianuarie, Centrul de studii bizantine 'Sfintii Petru si Andrei' din Bucuresti, organizat de Parintii Augustinieni Asumptionisti, informeaza Ziarul Lumina . La eveniment au participat inalti reprezentanti ai Bisericii Romano si Greco-Catolice, IPS Ioan Robu, Arhiepiscop si Mitropolit de Bucuresti, superiori asumptionisti veniti de la Roma si din Franta, ministrul de externe al Romaniei, Teodor Baconschi, precum si alti reprezentanti ai lumii culturale si diplomatice din Romania.In cuvantul de introducere rostit la acest eveniment, parintele Lucian Dinca, superiorul Comunitatii Asumptioniste 'Sfintii Petru si Pavel', a facut un scurt istoric al acestui ordin monahal, fondat la jumatatea secolului al XIX-lea la Nimes, in Franta, de preotul Emmanuel d’Alzon. Augustinienii asumptionisti promoveaza o viata bazata pe credinta, pe afirmarea drepturilor omului ca chip al lui Dumnezeu, iar misiunea lor se contureaza pe trei planuri: social, doctrinal si ecumenic, avand in vedere adevarul, credinta, unitatea Bisericii si solidaritatea cu cei saraci, la care invita si intemeietorul acestui ordin, pr. d’Alzon: 'Sa traim o credinta intransigenta si fara concesii, o pasiune fara slabiciune pentru Biserica, pentru unitatea si libertatea ei, o contemplatie exigenta, profund angajata in actiune, un apostolat care nu lasa la o parte nici o problema umana si nici o categorie sociala'.Vorbind despre carisma pe care fondatorul a dorit sa o transmita primilor sai discipoli, aceea de a forma persoane pentru o viata consacrata in scopul de a lucra pentru implinirea ca toti sa fie una, parintele Lucian a aratat ca deviza care inspira de 160 de ani pe calugarii asumptionisti este fraza din Rugaciunea Domneasca Tatal nostru, 'Adveniat regnum Tuum', 'Vie imparatia Ta'.In discursul sau, superiorul comunitatii augustiniene asumptioniste a amintit despre trecutul congregatiei pe pamantul romanesc, si anume cererea pe care mitropolitul greco-catolic de la Blaj, Vasile Suciu, a facut-o superiorului general al Asumptionistilor, pr. Gervais Quénard, in urma careia doi calugari asumptionisti s-au instalat la Blaj, unde au fondat Casa Domnului si Capela 'Fecioara saracilor'. Chemati la Bucuresti in 1934, acesti calugari au deschis o rezidenta pentru studenti, o capela publica unde se celebrau servicii liturgice si o sala de conferinte publice pentru intelectuali, in care au conferentiat oameni de valoare ai culturii romanesti: Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Sever Pop, Ioan Miclea, Vladimir Ghika.Studii bizantine de traditieLa Bucuresti, monahii asumptionisti au sustinut si incurajat aparitia revistei studentesti lunare 'Decalogul' si au construit pe strada gen. Christian Tell cladirea impunatoare unde astazi este gazduita manastirea lor. Aici au transferat Institutul de Studii Bizantine de la Constantinopol, care a rezistat pana in anul 1947, cand in urma prigoanei comuniste biblioteca a trebuit sa fie transferata la Paris. Dupa recuperarea imobilului, patru monahi asumptionisti, doi romani, un francez si un belgian, s-au instalat aici pentru a da suflet si vigoare misiunii prin redeschiderea Centrului de Studii Bizantine si Intalniri Crestine sub patronajul Sfintilor Apostoli Petru si Andrei. In incheierea cuvantului sau, parintele Lucian Dinca a exprimat credinta ca 'cei doi frati Apostoli ai lui Hristos pot inspira eforturile pentru dialog, pentru redescoperirea radacinilor profunde ale credintei noastre. Sfintii Parinti ai Bisericii sunt teritoriul comun pe care ne intalnim si de unde putem extrage seva invataturii crestine, ei insisi fiind hraniti spiritual si construindu-si reflectia teologica prin meditarea Sfintei Scripturi'.Expuneri despre rolul crestinilor in societatea europeana de astaziIn a doua parte a intalnirii, ministrul de externe al Romaniei, Teodor Baconschi, a sustinut conferinta cu tema: 'Rolul crestinilor in societatea europeana de astazi'. Pornind de la pasajul din Epistola catre Diognet, care propune o descriere impresionanta a paradoxului conditiei crestine, Teodor Baconschi a subliniat: 'Crestinii nu traiesc deosebiti de ceilalti oameni nici prin pamantul pe care traiesc, nici prin limba, nici prin imbracaminte. Nu locuiesc in orase ale lor, nici nu se folosesc de o limba deosebita, nici nu duc o viata straina. Invatatura lor nu e descoperita de gandirea si cugetarea unor oameni, care cerceteaza cu nesocotinta; nici nu o arata, ca unii, ca pe o invatatura omeneasca. Locuiesc in orase grecesti si barbare, cum le-a venit soarta fiecaruia; urmeaza obiceiurile bastinasilor si in imbracaminte, si in hrana, si in celalalt fel de viata, dar arata o vietuire minunata si recunoscuta de toti ca nemaivazuta. Locuiesc in tarile in care s-au nascut, dar ca strainii; iau parte la toate ca cetateni, dar pe toate le rabda ca straini; orice tara straina le e patrie, si orice patrie le e tara straina. Se casatoresc ca toti oamenii si nasc copii, dar nu arunca pe cei nascuti. Sunt in trup, dar nu traiesc dupa trup. Locuiesc pe pamant, dar sunt cetateni ai cerului. Se supun legilor randuite de stat, dar, prin felul lor de viata, biruiesc legile.Ei ii iubesc pe toti oamenii si toti ii persecuta. Nu se tine cont de ei, sunt condamnati, ii ucid, dar prin aceasta ei castiga viata. Sunt saraci, dar imbogatesc un mare numar de oameni. Sunt lipsiti de toate si pe toate le au din abundenta. Sunt dispretuiti si in acest dispret ei gasesc slava. Sunt blestemati de altii si ei binecuvanteaza, sunt insultati, iar ei ii cinstesc pe acestia. Nefacand decat binele, ei sunt luati drept ticalosi… Dar cei care ii detesta nu ar putea sa spuna cauza urii lor'.Desi Epistola catre Diognet evoca conditia crestinilor in timpul perioadei persecutiilor, totusi nu se poate trece cu vederea actualitatea acestui tablou. Ea ofera raspunsuri intrebarii privind prezenta crestinilor in cetate si raportul lor cu istoria. Prin ce crestinul este diferit de alti cetateni?Prin modul sau de viata, care inainte de toate releva o cetatenie superioara, spirituala si, am putea spune astazi, o cetatenie universala. Credinta sa este masura istoriei, care da crestinului distanta necesara pentru a intelege si a actiona cu intelepciune.Fideli cetatii lor si respectuosi fata de legi, crestinii iubesc pe aproapele lor, incluzand aici pe cei care ii dispretuiesc si ii persecuta. Aceasta iubire universala identifica intr-adevar pe crestini, cei de care vorbeste Epistola si care au deplina constiinta de a fi crestini, asa cum a evocat-o de curand Papa Benedict al XVI-lea. Papa afirma ca 'aceasta constiinta trebuie sa fie aparata impotriva diferitelor forme de distrugere a memoriei, amenintata de o subiectivitate care a pierdut fundamentul sau si de presiunea conformismului social si cultural'.Intr-adevar, pentru a asuma un rol, trebuie sa stii de existenta acestuia si, in plus, mai este nevoie si de vointa. Or, societatile europene ne arata adesea, in proportiile si nuantele specifice, atat amnezia si confuzia crestinilor, cat si replica lor angoasata, sau truda lor de a iesi dintr-o memorie polemica, atunci cand ei ar trebui sa lucreze pentru o memorie noua, a reconcilierii.Pentru a avea un loc la inaltimea rolului asumat de fondatorii Europei, pornind de la Constantin si Carol cel Mare la Schumann, De Gasperi si Adenauer, crestinii trebuie sa inceapa a intelege traditia lor, a intelege si mai ales a inceta sa o opuna modernitatii. Crestinismul a modelat lumea in care noi traim, cum o recunosc astazi pana si necrestinii, in ciuda episoadelor polemice impotriva crestinilor sau a Bisericii. Acest raport particular cu propria sa istorie si traditie face parte integranta din constiinta crestinului, a subliniat in continuare ministrul de externe al Romaniei. Dupa conferinta sustinuta de Teodor Baconschi, au avut loc binecuvantarea Centrului de Studii Bizantine si sfintirea icoanei celor doi patroni, Sfintii Apostoli Petru si Andrei. Apoi au urmat discursul IPS Ioan Robu, Arhiepiscop si Mitropolit de Bucuresti, si o scurta agapa crestina.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 731

Id: 11402

Data: Jan 19, 2011

Imagine: