Când vine unul la Spovedanie, care nu a fost dus de multe ori la biserica, îl vezi cum se face blând ca un miel.„Îmi amintesc cum, odata, a venit o mama cu fiul ei la spovedit, l-a bagat pe hol și ținea de clanța ușii, strigând de afara:Parinte, l-am adus! Parinte, ai grija de el! Așa ceva m-a facut sa plâng. Nu am putut sa cred ca o mama, cu atâta curaj, dupa ce-l naște odata, vrea sa-l mai nasca a doua oara pe copilul sau, prin mâinile preotului. Și ținea tare de clanța ușii, ca nu cumva tânarul s-o zbugheasca afara. A intrat tânarul înauntru și era transpirat tot. Credea ca se despica pamântul sub el, închipuindu-și ca un duhovnic e cineva cu aripi, ceva ieșit din comun. Era complet uimit. L-am mângâiat, l-am așezat lânga mine și am stat puțin de vorba, dar nu despre Spovedanie. Când vine unul la Spovedanie, care nu a fost dus de multe ori la biserica, îl vezi cum se face blând ca un miel. Parca te rușinezi tu de rușinea pe care-o încearca el în clipa aceea. El nu transpira ca ești tu supraom, ci este înauntru lui cineva, un șarpe care-l chinuie De ce ai venit aici? Nu spune toate! Și popa are pacate, e și el om, mai ascunde-le!, dar în fața crucii, a icoanei, se face așa de blând, de parca ar fi un copil nounascut. L-am spovedit pe acel tânar și cred ca s-a schimbat în viața lui ceva din clipa aceea. Pentru ca nu noi, ci Duhul Sfânt lucreaza în om. Așa a început acel tânar:Parinte, sunt un mare pacatos, sunt cel mai pacatos om! Asta-i spovedanie! Convingerea ca eu sunt cel mai pacatos.”(Parintele Ioanichie Balan, Spovedania Taina Împacarii, Editura Doxologia, p.10)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 461

Id: 37832

Data: Jan 31, 2014

Imagine: