Sarbatoare la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus

Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus a îmbracat duminica, 5 octombrie 2014, haine de sarbatoare. Sfintele moaste ale Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu – ctitorul acestei manastiri -, au fost aduse sâmbata, 4 octombrie, în pelerinaj de la Biserica Sf. Gheorghe Nou din București la Fagaras, apoi la așezamântul monahal de la Brașov, iar astazi a fost oficiata Sfânta Liturghie arhiereasca la altarul de vara al manastirii.Sfânta Liturghie a fost oficiata de Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul României, împreuna cu mai mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Din soborul slujitor au facut parte: Înaltpreasfințitul Laurentiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfințitul Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei si Harghitei, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Varlaam Ploiesteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfințitul Andrei Fagarasanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, preoți și diaconi.

Iubirea de vrajmași ne face milostivi ca Dumnezeu

În cuvântul de învațatura, Preafericirea Sa a explicat înțelesurile pericopei din Evanghelia dupa Luca, rânduita a fi citita în aceasta duminica, în care se vorbeste despre iubirea vrajmasilor.„Evanghelia Duminicii a XIX-a dupa Rusalii ne arata ca iubirea de vrajmași ne face milostivi ca Dumnezeu. Mântuitorul Iisus Hristos știa ca în Vechiul Testament se cerea sa iubești pe aproapele tau și sa uraști pe vrajmașul tau, El însa în Evanghelia de astazi ne spune: Iubiți pe vrajmași voștri și faceți-le bine si daca dati împrumut sa nu asteptati nimic înapoi si aceasta facând veti fi fii lui Dumnezeu cel Preaînalt care este Bun si cu cei nemultumitori si cu cei rai si apoi adauga Fiti Milostivi precum Tatal vostru Cel din Ceruri milostiv este. Mântuitorul ne arata ca daca iubim pe cei care ne iubesc nu avem nicio multumire, daca facem bine celor care fac bine nu avem nicio multumire, daca împrumut dar asteptam sa ni se întoarca nu avem multumire, daca nu avem multumire înseamna ca nu am progresat duhovniceste”, a spus Preafericirea Sa.Totodata, în cuvântul Sau, Patriarhul României a aratat ca prin porunca Mântuitorului de a iubi pe vrajmasi nostri El cere sa ne vindecam de atitudinea pacatoasa pe care o avem în suflet, nimic altceva decât însanatosire a modului nostru de a gândi si de a faptui.„A fi bun cu cei care îti fac binele nu înseamna nicio lupta cu tine însuti de învingere a egoismului, nu înseamna nici un progres duhovnicesc pentru ca ramânem la nivelul comportamentului pagânilor sau al pacatosilor. Evanghelia de fapt vrea sa ne arate care este diferenta între un pagân si un crestin, sau între un pacatos si un om sfânt. Nici un legiuitor din lume nu a cerut vreodata ca cineva sa iubeasca pe vrajmasii sai. În Vechiul Testament s-a spus iubeste pe aproapele tau si uraste pe vrajmasul tau. Acest îndemn din Vechiul Testament a fost radical schimbat când Mântuitorul propune ceva nefiresc la prima vedere, sa iubesti pe cel care este ostil, vrajmas. Prin aceasta vedem ca Mântuitorul Iisus Hristos nu ia de model omul din lumea aceasta, pacatos, cazut, ci modelul este Dumnezeu cel Bun în Sine, care este Bun si cu cei rai si cu cei nemultamitori. De ce? Pentru ca noi suntem facuti dupa Chipul lui Dumnezeu cel Bun, cel Milostiv si numai bunatatea este umana, rautatea este demonica. Numai omul bun se aseamana cu Dumnezeu Cel Bun, omul rau nu se aseamana cu Dumnezeu Cel Bun dupa al carui chip a fost creat. Deci firescul nostru nu este normal, naturalul pe care noi îl numim natural nu este natural, ci este natura cazuta în pacat, egoista, razbunatoare care raspunde la rautate cu rautate. De aceea, când Mântuitorul cere sa iubim pe vrajmasi, El cere sa ne vindecam de atitudinea pacatoasa pe care o avem în suflet când dorim sa ne razbunam pe vrajmasii nostri. Deci, ceea ce cere Mântuitorul Iisus Hristos este de fapt o însanatosire a modului nostru de a gândi si de a faptui, si anume de a nu raspunde cu rautate la rautate, sa raspundem cu bunatate tot timpul pentru a nu înmulti rautatea”, a spus Preafericirea Sa.Iubirea fata de vrajmasi, a mai aratat Preafericirea Sa, este o porunca ce se poate îndeplini numai prin rugaciune staruitoare, prin ajutorul Mântuitorului Hristos.„Porunca aceasta: Iubiti pe vrajmasii vostri este greu de pus în practica. Atunci ce este de facut? Mântuitorul Iisus Hristos spune: Fara Mine nu puteti face nimic, adica nimic bun si aceasta porunca a Lui nu poate fi împlinita fara ajutorul Lui. Deci, nimeni nu poate iubi pe vrajmasi în mod sincer, nu diplomatic sau fatarnic, ci în mod sincer daca nu cere în rugaciune staruitoare ajutorul lui Hristos. De aceea, începutul iertarii vrajmasilor sau al iubirii fata de vrajmasi într-o etapa ulterioara, pentru ca mai întâi trebuie iertati si pe urma exersarea în iubire milostiva, este rugaciunea pentru vrajmasi. Deci, rugaciunea pentru vrajmasi aduce în noi, cu timpul, o iubire milostiva si ne schimbam noi însine sufletul alungând din suflet amintirea rautatii pe care am patimit-o din partea altora”, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Omul se schimba doar cu ajutorul lui Dumnezeu

Pe lânga importanta rugaciunii, Întâistatatorul Bisericii Ortodoxe Române a aratat si faptul ca Dumnezeu foloseste uneori, în chip pedagogic, suferinta pentru schimbarea si mântuirea omului.„Aceasta Evanghelie presupune o lucrare duhovniceasca si o rabdare pe termen lung, nu se schimba omul de la o zi la alta atât de usor. Se schimba doar cu ajutorul lui Dumnezeu, prin rugaciune personala si prin rugaciunea altora pentru el, de aceea toti avem nevoie si de rugaciunea altora, mai ales de rugaciunea Bisericii. Unii dintre vrajmasi, ca urmare a rugaciunii încep si ei sa regrete raul pe care l-au facut, la început se justifica, dar cu timpul îsi schimba atitudinea. Altora harul lui Dumnezeu lucreaza în asa fel încât produce schimbarea în oamenii rai si anume, harul lui Dumnezeu foloseste o boala, un accident, o suferinta si transforma pe omul rau si neiertator în om bun, milostiv si iertator. În fata suferintei nimeni nu poate ramâne neutru. Suferinta ori ne face mai rai, ori mai buni, ori ne apropie de Dumnezeu mai mult ori ne îndeparteaza de El mai mult. De aceea, foarte adesea, când omul nu asculta de Dumnezeu, Dumnezeu din dorinta de a-l îndrepta si de a-l mântui foloseste pe lânga cuvânt si biciul unor întâmplari sau evenimente care produc suferinta - o paguba, o boala, un necaz mare - toate sunt cuvinte mai aspre a lui Dumnezeu ca sa ne pocaim, sa vedem mai întâi întunericul din noi, nu întunericul din altii, rautatea din noi mai mult decât rautatea altora. Prin aceasta lucrare de schimbare profunda a omului ca urmare a rugaciunii simtim marele adevar din Evanghelia de astazi”, a spus Preafericirea Sa.

Iubirea milostiva ne face asemenea lui Dumnezeu

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a aratat legatura dintre sfintenie si bunatate smerita: „Ultimele cuvinte din Evanghelia de astazi sunt foarte semnificative. Ele spun: Fiti milostivi precum Tatal vostru Cel din ceruri milostiv este. Prin aceasta vedem ca sfintenia nu este în primul rând inteligenta, nu este în primul rând vointa puternica, ci bunatate smerita. Milostenia este iubire smerita, generoasa, darnica si aceasta iubire ridica pe cel cazut, hraneste pe cel flamând, contribuie la ridicarea celui umilit, aceasta iubire milostiva ne face asemenea lui Dumnezeu. Aceasta iubire milostiva care ne face mâinile iubirii milostive a lui Hristos nu este una calculata de imagine, ci iubirea milostiva este iubirea dobândita prin rugaciune, este iubirea smerita a lui Hristos în sufletul omului si când ea este în sufletul omului, prin mâinile omului care poarta în suflet iubire milostiva lucreaza Hristos”, a spus Preafericirea Sa.

Sfântul Constantin Brâncoveanu – un domnitor misionar

În cuvântul de la finalul Sfintei Liturghii, Întâistatatorul Bisericii noastre a vorbit si despre istoricul manastirii Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus aratând atât semnificația aducerii moaștelor Sfântului Constantin Brâncoveanu aici, cât și principalele realizari ale voievodului, în timpul domniei sale din perioada 1688-1714.„Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un om care a simtit unitatea neamului românesc în pofida împartirii în trei provincii distincte. Constantin Brâncoveanu a ajutat întreaga crestinatate rasariteana ortodoxa aflata sub stapânire otomana, a ajutat Patriarhia Ecumenica de Constantinopol, a ajutat Patriarhia Alexandriei, Patriarhia Antiohiei, Patriarhia Ierusalimului. Patriarhii Ecumenici de Constantinopol si mai ales Patriarhii Ierusalimului si ai Antiohiei stateau ani de zile la curtea domnitorului Constantin Brâncoveanu si el le tiparea carti în limba greaca si a ajuns sa tipareasca prima carte din lume în limba araba. Aceasta grija a lui l-a facut un mare misionar, un domnitor misionar. A avut o darnicie si pentru Muntele Athos si pentru o multime de lacasuri sfinte”, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.Totodata, Întâistatatorul Bisericii Ortodoxe Române a evidentiat faptul ca întreaga lucrare pamânteasca a Sfântului Constantin Brâncoveanu a fost încununata de moartea sa martirica.„Prin toate a aratat dragoste fata de Hristos si fata de Biserica Sa si fata de întreaga Ortodoxie. Constantin Brâncoveanu este un continuator al constiintei unitatii neamului românesc. Trebuie sa mentionam faptul ca jertfa lui de martir împreuna cu cei 4 fii ai sai si cu sfetnicul Ianache a încununat tot ce a facut si manastirile si opera culturala si opera filantropica s-au sfintit, s-au luminat si s-au preaslavit prin jertfa vietii sale. Aceasta este credinta cea mai puternica verificata prin suferinta cu pretul vietii, o astfel de credinta nu este o simpla atitudine voluntarista pentru ca ea depaseste instinctul conservarii. O credinta care biruieste teama de moarte este o credinta în care se vede lucrator harul lui Hristos. Aceasta credinta martirica vine dintr-o legatura profunda, constanta de rugaciune cu Dumnezeu si cu sfintii Lui”, a mai spus Preafericirea Sa.

Daruri si distinctii

Preafericirea Sa a oferit la final, pentru manastire, o icoana cu Sfântul Constantin Brâncoveanu, în care au fost incrustate particele din moaștele voievodului, o cruce de binecuvântare și mai multe carți liturgice și de cult, aparute la Editurile Patriarhiei Române. Totodata, a fost acordat Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni” pentru clerici și mireni. Au fost distinși: Arhim. Ilarion Urs, starețul Manastirii, Parintele Protopop Danuț Gheorghe Benga, protopopul Protopopiatului Brașov, Parintele Protopop Gheorghe Colțea, Protopopul Protopopiatului Bran-Zarnești, domnul Aristotel Cancescu, președintele Consiliului Județean Brașov și domnul Sorin Manduc, primarul municipiului Fagaraș.La finalul evenimentelor, Înaltpreasfințitul Parinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, i-a mulțumit Patriarhului României pentru binecuvântarea pe care a adus-o credincioșilor din Țara Fagarașului.„La încheierea acestei sarbatori extraordinare în Ţara Fagarasului dam slava Bunului Dumnezeu pentru toate îi multumim pentru ca ne-a oferit o zi minunata. Alaturi de cuvântul si prezenta Preafericirii sale ne-a adus acest dar minunat care s-a înscris în istoria acestor locuri. Multumim pentru toata dragostea si toti cei care suntem aici, fagaraseni si nu numai, din toata tara Ardealului veniti, ne angajam în fata lui Dumnezeu si în fata Sfintilor Martiri Brâncoveni ca vom face si noi un mic efort, nu un martiraj, ci un efort al dragostei milostive si ne vom îndrepta atentia permanenta pentru a va sprijini în realizarea celei mai mari opere din Patriarhia noastra: Catedrala Mântuirii Neamului. Multumim lui Dumnezeu pentru toate si multumim Preafericirea Voastra”, a spus Înaltpreasfintia Sa.Pe tot parcursul Sfintei Liturghii, credincioșii s-au putut închina la racla cu moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu, așezata într-un foișor în curtea manastirii. Racla cu moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu va fi readusa la Biserica „Sfântul Gheorghe” - Nou din București lunea aceasta, urmând ca la sfârșitul saptamânii viitoare sa ajunga și la Manastirea Hurezi din Arhiepiscopia Râmnicului.***Manastirea de la Sâmbata de Sus, ctitorie a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, este unul dintre cele mai cunoscute așezaminte monahale din țara noastra. Situata într-un cadru pitoresc, în Munții Fagarașului, manastirea aduna zilnic pelerini din toate colțurile țarii.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 613

Id: 44508

Data: Oct 5, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).