In Biserica Ortodoxa, astazi, 24 aprilie, este Sfanta si Marea Duminica a Pastilor. In aceasta duminica praznuim Invierea cea datatoare de viata a Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos . Semnificatiile sarbatorii Sfintelor Pasti sunt prezentate in Sinaxarul Utreniei Invierii, slujba savarsita in noaptea acestei zile: Numim sarbatoarea de azi Pasti, dupa cuvantul care in vechiul grai evreiesc insemneaza trecere; fiindca aceasta este ziua in care Dumnezeu a adus, la inceput, lumea dintru nefiinta intru fiinta. In aceasta zi smulgand Dumnezeu pe poporul israelitean din mana Faraonului, l-a trecut prin Marea Rosie si tot in aceasta zi, S-a pogorat din ceruri si S-a salasluit in pantecele Fecioarei. Iar acum, smulgand tot neamul omenesc din legaturile iadului, l-a suit la cer si l-a adus iarasi la vechea vrednicie a nemuririi. Dar pogorandu-Se la iad Domnul, nu a inviat pe toti cati erau acolo, ci numai pe cei care au voit sa creada in El; si sufletele sfintilor din veac, tinute cu sila de iad, le-a slobozit si a daruit tuturor putinta sa se urce la ceruri. Drept aceasta, bucurandu-ne peste fire, praznuim, cu stralucire, Invierea, inchipuind bucuria cu care s-a imbogatit firea noastra prin indurarea milostivirilor lui Dumnezeu. De asemenea, dandu-ne unul altuia obisnuita sarutare de Inviere, praznuim si risipirea vrajbei, aratand prin aceasta unirea noastra cu Dumnezeu si cu ingerii Sai. Iar Invierea Domnului, asa s-a petrecut: La miezul noptii pe cand strajerii pazeau mormantul, pamantul s-a cutremurat si un inger s-a pogorat si a rasturnat piatra de pe mormant. Ostasii vazand aceasta, s-au inspaimantat si au fugit; numai dupa aceea s-a petrecut venirea femeilor la mormant, sambata dupa miezul noptii, aproape de revarsatul zorilor. Invierea a cunoscut-o intai Maica lui Dumnezeu, care, dupa cum graieste Evanghelia de la Matei, sedea la mormant impreuna cu Maria Magdalena. Dar spre a nu se arunca indoiala asupra Invierii, din pricina dragostei de mama pentru Fiul sau, de aceea zic Evanghelistii ca Domnul S-a aratat mai intai Mariei Magdalena. Ea a vazut si pe ingerul, ce sta pe piatra, si plecandu-se, a vazut si pe cei dinauntrul mormantului, care au vestit Invierea Domnului si au grait: A inviat, nu este aici, iata locul unde L-au pus pe Dansul . Deci, auzind ea acestea, a alergat degrab la ucenicii cei mai inflacarati, la Petru si la Ioan, si le-a vestit lor Invierea. Iar intorcandu-se ea cu cealalta Marie la mormant, le-au intampinat pe ele Hristos, zicandu-le: Bucurati-va! . Drept era, ca semintia femeiasca sa auda ea, mai intai, bucuria, ca ceea ce a auzit mai intai: intru dureri sa nasca fii . Ele fiind biruite de dragoste, s-au apropiat si s-au atins de preacuratele Lui picioare, voind sa-L cunoasca mai cu dinadinsul. Apostolii au venit la groapa si Petru numai plecandu-se in mormant, s-a intors inapoi, iar Ioan a intrat inauntru, a privit mai cu de-amanuntul si a pipait giulgiul si mahrama capului (Luca 24, 12; Ioan 20, 3-8). Magdalena, spre a se incredinta mai cu dinadinsul despre cele ce vazuse, a venit iarasi impreuna cu celelalte femei la mormant, cam pe la revarsatul zorilor si au stat afara si plangeau. Dar uitandu-se ea in mormant vazu doi ingeri stralucind de lumina, care, certand-o oarecum, i-a grait: Femeie ce plangi? Pe cine cauti? Pe Iisus Nazarineanul cauti? Pe Cel rastignit? S-a sculat, nu este aici . Şi indata s-au ridicat cuprinsi de teama, vazand pe Domnul. Iar aceea intorcandu-se a vazut pe Hristos stand si parandu-i-se ca El este gradinarul (ca mormantul era in gradina) I-a zis: Doamne, daca tu l-ai luat pe El, spune unde L-ai pus; si eu Il voi lua pe Dansul , si cautand ea din nou catre ingeri, Mantuitorul a grait Magdalenei: Marie! ; iar ea intelegand dulcele si cunoscutul glas al lui Hristos, voia sa se atinga de El. Dar El a zis: Nu te atinge de Mine, ca inca nu M-am suit la Tatal Meu; precum socotesti, tie ti se pare ca Eu sunt inca om; ci mergi la fratii Mei si spune-le, cele ce ai vazut si auzit ; si Magdalena a facut asa. Luminandu-se de ziua, ea a venit iarasi la mormant cu celelalte; iar cele ce erau cu Ioana si cu Salomeea au venit la rasaritul soarelui si, pe scurt graind, femeile au venit la mormant adesea si intre ele era si Nascatoarea de Dumnezeu. Ca ea este aceea pe care Evanghelia o numeste Maria lui Iosie; Iosie era fiul lui Iosif. Nu se stie insa ceasul cand a inviat Hristos. Unii zic ca la cantarea cea dintai a cocosilor; altii cand s-a intamplat cutremurul, iar altii intr-alta data. Deci asa petrecandu-se faptele, iata ca unii din cei ce pazeau mormantul au venit si au spus arhiereilor cele intamplate; iar acestia mituindu-i cu bani, i-a induplecat sa spuna ca ucenicii lui Hristos au venit in timpul noptii si L-au furat. In seara acelei zile insa ucenicii fiind adunati laolalta de frica iudeilor, si usile fiind incuiate, a intrat Iisus la dansii, ca era cu trup nestricacios, si ca de obicei le-a vestit lor: Pace voua! . Ei, vazandu-L, s-au bucurat peste masura de mult si au primit prin suflare, mai desavarsita lucrarea Preasfantului Duh. In ce priveste insa, Invierea Domnului in a treia zi de la inmormantare, asa sa stii: Joi seara si Vineri ziua, fac o zi (asa socoteau evreii intinderea unei zile); apoi Vineri noaptea si Sambata intreaga, fac alta zi; - iata deci a doua zi. Alta zi o face noaptea de Sambata si o parte din ziua de Duminica (fiindca dupa o parte a inceputului se intelege intregul), deci alta intindere de zi. Iata dar si ziua a treia. Sau alt fel: Hristos S-a rastignit Vineri la ceasul al treilea; de la ceasul al saselea si pana la ceasul al noualea s-a facut intuneric, aceea intelegeti-o o noapte; deci iata o intindere de o zi de la ceasul al treilea pana la al noualea. Apoi, dupa intuneric iata ziua si noaptea de Vineri; deci a doua intindere de zi. In sfarsit ziua Sambetei si noaptea ei fac, iata, a treia intindere de zi. Ca desi Mantuitorul a fagaduit sa ne faca bine in trei zile, totusi binefacerea a plinit-o El intr-un rastimp mai scurt. A Carui slava si putere este in vecii vecilor. Amin . ( SLUJBA INVIERII ŞI CARTE DE TEDEUM , Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2008)In aceasta Duminica se citeste si Cuvantul de invatatura al Sfantului Ioan Gura de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului in sfanta si luminata zi a slavitei si mantuitoarei Invieri a lui Hristos: De este cineva binecredincios si iubitor de Dumnezeu, sa se bucure de acest praznic frumos si luminat. De este cineva sluga inteleapta, sa intre, bucurandu-se, intru bucuria Domnului sau. De s-a ostenit cineva postind, sa-si ia acum rasplata. De a lucrat cineva din ceasul cel dintai, sa-si primeasca astazi plata cea dreapta. De a venit cineva dupa ceasul al treilea, multumind sa praznuiasca. De a ajuns cineva dupa ceasul al saselea, sa nu se indoiasca, nicidecum, caci cu nimic nu va fi pagubit. De a intarziat cineva pana in ceasul al noualea, sa se apropie, nicidecum indoindu-se. De a ajuns cineva abia in ceasul al unsprezecelea, sa nu se teama din pricina intarzierii, caci darnic fiind Stapanul, primeste pe cel de pe urma ca si pe cel dintai, odihneste pe cel din al unsprezecelea ceas ca si pe cel ce a lucrat din ceasul dintai; si pe cel de pe urma miluieste, si pe cel dintai mangaie; si aceluia plateste, si acestuia daruieste; si faptele le primeste; si gandul il tine in seama, si lucrul il pretuieste, si vointa o lauda. Pentru aceasta, intrati toti intru bucuria Domnului nostru; si cei dintai, si cei de al doilea, luati plata. Bogatii si saracii impreuna bucurati-va. Cei ce v-ati infranat si cei lenesi, cinstiti ziua. Cei ce ati postit si cei ce n-ati postit, veseliti-va astazi. Masa este plina, ospatati-va toti. Vitelul este mult, nimeni sa nu iasa flamand. Gustati toti din ospatul credintei; impartasiti-va toti din bogatia bunatatii. Sa nu se planga nimeni de lipsa, ca s-a aratat Imparatia cea de obste. Nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate, ca din mormant iertare a rasarit. Nimeni sa nu se teama de moarte, ca ne-a izbavit pe noi moartea Mantuitorului; a stins-o pe ea Cel ce a fost tinut de ea. Pradat-a iadul Cel ce S-a pogorat in iad; umplutu-l-a de amaraciune, fiindca a gustat din trupul Lui. Şi aceasta mai inainte intelegand-o Isaia, a strigat: Iadul, zice, s-a amarat, intimpinandu-Te pe Tine jos: amaratu-s-a ca s-a stricat. S-a amarat, ca a fost batjocorit; s-a amarat, ca a fost omorat; s-a amarat, ca s-a surpat; s-a amarat, ca a fost legat. A primit un trup si de Dumnezeu a fost lovit. A primit pamant si s-a intalnit cu cerul. A primit ceea ce vedea si a cazut prin ceea ce nu vedea. Unde-ti este, moarte, boldul? Unde-ti este, iadule, biruinta? Inviat-a Hristos si tu ai fost nimicit. Sculatu-S-a Hristos si au cazut diavolii. Inviat-a Hristos si se bucura ingerii. Inviat-a Hristos si viata stapaneste. Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in groapa; ca Hristos, sculandu-Se din morti, incepatura celor adormiti S-a facut. Lui se cuvine slava si stapanirea in vecii vecilor. Amin . Dupa lectura acestui cuvant se incheie Utrenia si este savarsita Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur. ( SLUJBA INVIERII ŞI CARTE DE TEDEUM , Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2008)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 539

Id: 13271

Data: Apr 24, 2011

Imagine: