Câteva sute de români au participat de Înviere la slujba savârșita, la 20 aprilie 2014, de Preasfințitul Parinte Episcop Macarie al Europei de Nord, în noua biserica româneasca din orașul Jönköping din Suedia, biserica cumparata la 1 martie 2014 de catre Parohia Ortodoxa Româna „Acoperamântul Maicii Domnului și Sfinții Cuvioși Daniil Sihastrul și Paisie de la Neamț” din acest oraș suedez.În cadrul primei Liturghii arhierești oficiata în noul locaș de închinare de la Jönköping, Preasfințitul Episcop Macarie l-a hirotesit întru iconom stavrofor pe preotul paroh Ovidiu-Teodor Bancila, aratând ca în purtarea crucii preotul slujitor nu este singur, ci împreuna cu toți credincioșii din comunitatea euharistica.În cuvântul sau pastoral, potrivit episcopiascandinavia.se, chiriarhul s-a referit la scara virtuților și la împartașirea de roadele Învierii, spunând ca urcușul nostru spre Înviere se aseamana cu o scara spre înalțimi:„În acest pelerinaj duhovnicesc al Postului am trecut din treapta în treapta, din bucurie în bucurie, din lumina în lumina, din slava în slava. Ne-am poticnit uneori, dar nu ne-am descurajat, am fost încercați însa ne-am întarit și mai mult, am cazut și ne-am ridicat, ajungând acum la limanul cel neînviforat și mult așteptat al praznuirii Paștilor. Hristos ne binecuvânteaza astazi toata osteneala, îmbrațișându-ne și încununându-ne întru biruința Învierii Sale. Urcușul nostru spre Înviere se aseamana cu o scara spre înalțimi. De altfel, Duminica a IV-a din Postul Mare este închinata Sfântului Cuvios Ioan care și-a primit apelativul de „Scararul” de la minunata sa carte numita Scara Raiului sau Scara virtuților. Desi a fost scrisa pentru monahii nevoitori împreuna cu el în Muntele Sinai, la cumpana secolelor al VI-lea și al VII-lea, Scara a influentat hotarâtor spiritualitatea crestina, fiind citita nu doar în manastiri, ci și în casele creștinilor, în mod deosebit în perioada Postului Mare”.Ierarhul a precizat ca Sfântul Ioan Scararul este numit el însuși scara a virtuților, descriind lupta noastra duhovniceasca urcând treizeci de trepte catre cer, prin curațirea de patimi și împlinirea poruncilor dumnezeiești.„Când a alcatuit lucrarea Scara virtuților, Cuviosul Ioan din Sinai a avut ca reper scara vazuta de Patriarhul Iacob în teofania de la Betel, în locul pe care l-a numit „casa lui Dumnezeu” și „poarta cerului“ (Facerea XXVIII, 17). Scara din viziunea Patriarhului Iacob de la Betel o prefigureaza și pe Fecioara Maria, fiind numita Scara cereasca pe care S-a pogorât Fiul lui Dumnezeu la noi. De aceea, în iconografia bizantina Patriarhul Iacob poarta sulul cu însemnarea: „Eu în vis scara te-am vazut pe tine, Fecioara, de la pamânt ajungând pâna la dumnezeiescul cer“. În pictura exterioara de pe zidul nordic al Manastirii bucovinene Sucevița, se pastreaza, din secolul al XVI-lea, una dintre cele mai vaste și mai profunde reprezentari iconografice a conținutului carții Sfântului Ioan Scararul, a Scarii dumnezeiescului urcuș. Mai mulți calugari urca cele peste 30 de trepte, indicate prin virtuțile creștine, unii se țin cu mâinile încleștate de scara sau atârnați cu încheieturile genunchilor de trepte, iar alții se prabușesc neputincioși în haul prapastiei, fiind rapiți cu furie de înfricoșatorii demoni. Obositorul urcus pe scara al nevoitorilor este însotit de sase rânduri de îngeri. Ordinea, armonia, lumina, evlavia, bucuria și iubirea staruitoare, împartașite de șirurile cetelor îngerești din triunghiul ascendent, contrasteaza cu haosul, groaza, bezna, vrajmașia, rautatea și ura puterilor întunecate dezlanțuite în vazduhul din triunghiul descendent. În fresca de la Sucevița impresioneaza numarul mult mai mare al îngerilor, fața de acela mai puțin numeros și dezorientat al necuraților, ceea ce arata grija și ocrotirea Atotmilostivului Dumnezeu fața de faptura umana, prin duhurile Sale slujitoare. Îngerii din primul rând țin cununile stralucitoare deasupra creștetelor asceților care urca spre cer, iar cel care ajunge pe ultima treapta este încununat întru biruința, în timp ce Hristos, aflat la vârful scarii, îl prinde cu încredere de mâna dreapta, tragându-l spre înaltele sfere ale Împarației Sale. Între ultimele trepte ale scarii apare o distanța neașteptat de mare, aproape imposibil de parcurs, deslușindu-se astfel capatul urcușului greu de trecut și rasplata celor care s-au împodobit cu marea virtute teologica a iubirii. Tragica este imaginea unui ascet aflat spre aceasta ultima treapta, atârnând cu capul în jos, pe punctul de a se prabuși în abisul unde se chinuiesc cei din întunericul cel mai din afara, care n-au raspuns iubirii lui Hristos”. La finalul cuvântului sau, Preasfințitul Macarie a spus: „Împlinirea virtuților doar printr-o nevoința lipsita de duh launtric nu este suficienta. În fiecare virtute trebuie sa se întâlneasca darul lui Dumnezeu cu efortul omului și cu disponibilitatea de a fi în comuniune cu Daruitorul și prin El cu întreaga creație. Viața duhovniceasca înseamna sinergie, adica împreuna-lucrare dinamica între harul lui Dumnezeu și libertatea noastra, iar Duhul Sfânt este lucratorul. Nu putem ajunge doar prin noi înșine la masura la care ne cheama Iisus Hristos de a fi desavârșiți precum Tatal Cel ceresc (Matei V, 48), ci numai prin harul Duhului Sfânt, întru curațirea și sfințirea vieții noastre. Sfântul Ioan Scararul în cuvântul XXX, v.10 din cartea sa Scara se întreaba: „Daca fața celui iubit ne preschimba în chip vadit pe toți și ne face luminoși, veseli și neîntristați, ce nu poate face fața Stapânului, când vine în chip nevazut, în sufletul curat?”. Așadar, iubirea în Hristos este cea care face ca tot efortul duhovnicesc sa duca la împlinire prin împartașirea cu Tainele Împarației. În acest an în care Sfântul Sinod ne îndeamna sa meditam responsabil la Taina Spovedaniei și la Taina Sfintei Euharistii, se cuvine sa cautam mai staruitor înțelegerea modului în care lepadarea de pacat, dobândirea iertarii și angajamentul pe scara virtuților ne poate apropia și mai mult de o împartașire personala și comunitara, deplin conștienta, cu Sfintele Taine. Sa cerem Mântuitorului Hristos-Izvorul vieții ca lumina Învierii Sale sa ne calauzeasca pașii spre desavârșire și tot urcușul duhovnicesc sa fie cu folos pentru noi înșine și pentru toți cei care cauta alaturi de noi mântuirea”.În Lunea Luminata, 21 aprile 2014, Preasfințitul Episcop Macarie va oficia Sfânta Liturghie în biserica româneasca din orașul suedez Göteborg.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 456

Id: 40009

Data: Apr 20, 2014

Imagine: