Viticultura a fost si este atat de prezenta in viata poporului roman, incat de-a lungul timpului s-au nascut adevarate ritualuri care privesc culesul viilor, prepararea vinului si pastrarea acestuia. Toate acestea, dar mai ales prezenta numeroasa a referirilor in Sfanta Scriptura la vita-de-vie si vin, mai ales in predica Mantuitorului Hristos, apoi folosirea vinului ca materie euharistica si nu numai, caci din punct de vedere liturgic vinul are o intrebuintare foarte larga (slujba Litiei, a Cununiei, a slujbelor de prohodire si pomenire a mortilor), ne arata importanta deosebita a vinului in viata noastra spirituala, dar si biologica. Dintotdeauna romanul credincios si evlavios si-a inceput orice activitate placuta lui Dumnezeu cu rugaciune. Şi in cazul culturii vitei-de-vie, in cartile noastre de cult avem rugaciuni la sadirea viei, la culesul ei, dar si rugaciune de binecuvantare a vinului nou (Evhologiu, 1896). Acest fapt invedereaza profunda sacralitate a legaturii dintre om si vita-de-vie. Deci crestinul ortodox trebuie sa considere vinul drept un aliment si un medicament daruit de Dumnezeu, si nu un mijloc care sa produca celor ce-l consuma in exces euforii bahice. De aceea traditia ortodoxa a statornicit anumite randuieli cu privire la consumul de vin in general, dar mai cu seama in perioada posturilor de peste an. Pentru ca ne aflam in Postul Mare si ne pregatim cu totii sa intampinam slavitul praznic al Invierii Domnului, ar fi bine-venite raspunsurile la intrebarile cand si cat vin consumam in postul inchinat Sfintelor Pasti. Cat priveste consumul de vin, avem masura indicata de Sfantul Apostol Pavel ucenicului sau, Timotei: …foloseste putin vin, pentru stomacul tau si pentru desele tale slabiciuni (I Timotei 5, 23). Excesul a dus si duce, din pacate, si astazi multi oameni intr-una din cele mai dezumanizante patimi, alcoolismul, caci amaraciune sufletului este vinul cand se bea mult; certuri si caderi face. Betia inmulteste mania celui fara de minte spre impiedicare, imputineaza virtutea si agoniseste rani (Ecclesiasticul 31, 34-35). Potrivit randuielilor tipiconale, in Postul Mare se dezleaga la vin doar in zilele de sambata si duminica, la Buna Vestire, in ajun, pe 24 martie, si dupa praznic, pe 26. Se mai face dezlegare la vin si la anumite sarbatori marcate in calendar cu cruce rosie sau neagra in anii cand acestea cad in perioada postului: 24 februarie de Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul, la 9 martie, Sfintii 40 de Mucenici, Sfantul Mucenic Gheorghe, pe 23 aprilie. Se mai face dezlegare la vin in Joia din saptamana a cincea din post, cand se citeste integral Canonul Sfantului Andrei Criteanul si pentru osteneala privegherii, spune randuiala bisericeasca, se face mangaiere fratilor cu putin vin. Orice sarbatoare ar cadea in saptamana Sfintelor Patimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos nu se consuma vin decat in Joia mare, cand serbam ziua instituirii Sfintei Impartasanii. In cartea de cult Triod, care contine randuiala slujbelor din Postul Sfintelor Pasti, se face mentiune despre consumul de vin din perioada postului. Asa dupa cum am mentionat deja, expresia folosita de alcatuitorii cartii sfinte este consacrata: se face mangaiere fratilor cu putin vin. Ba, intr-un loc se face chiar o estimare: doua pahare. Ce inseamna acest putin? Unii ar vrea sa inteleaga putin mai mult. Referirea este clara: putinul de care face pomenire cartea de cult se refera la cantitatea pe care o folosim atunci cand consumam un medicament. Nu cred ca cineva ar fi imprudent sa bea un sirop medicinal sau un oarecare medicament lichid masurandu-l cu litrul. Limita pe care o statorniceste Sfantul Pavel este clara. El nu-i spune ucenicului Timotei sa bea vin, ci sa consume putin vin. Moldoveanul ar zice oleaca, adica doar cat este de trebuinta trupului pentru a alunga boala trupului si nu pentru a permite imbolnavirea sufletului si nici pentru a atata patimile. Daca dumnezeiescul Pavel face recomandare sa consumam cate putin vin, tot el glasuieste ca betivii nu vor mosteni Imparatia cerurilor (I Corinteni 6, 10). Asadar, vinul, luat cu masura, este un medicament pentru trupul omului aflat in neputinta. Isus, fiul lui Sirah, merge mai departe si arata importanta vitala a vinului pentru viata omului: intocmai ca apa pentru viata este pentru om vinul, de-l vei bea cu masura, caci vinul este bucuria inimii si veselia sufletului cand se bea la vreme cu masura (Ecclesiasticul, 31, 33). Se observa cu usurinta in cele trei exemple scripturistice recomandarea de a se consuma vinul cu dreapta socoteala, putin, ca o doctorie. Foarte multe studii de specialitate scot in evidenta o serie de aspecte terapeutice ale vinului. Insusi parintele medicinii, Hipocrate, facea referire la importanta medicala a vinului si-l recomanda pentru tratarea unor deficiente fiziologice, pneumonie, plagi deschise si muscaturi de sarpe. Unele insemnari din istorie ne spun ca intr-adevar vinul era folosit nu doar la ospete, ci si in tratarea sau prevenirea unor boli sau epidemii. Bunaoara, Iulius Cezar cerea militarilor romani sa-si bea portia de vin pentru a preveni frecventele infectii interne. Mai tarziu, in secolul al XVII-lea, marinarii francezi primeau zilnic o portie de vin, cu efect profilactic fata de imbolnavirile digestive. Cercetarile minutioase din ultima vreme au dus la confirmarea a ceea ce a afirmat Oenoterapia (tratamentul diverselor afectiuni cu ajutorul vinului) inca din Antichitate. Citeam nu demult un articol de-al reputatului oenolog britanic dr. Harry Dunlop, care sustinea ca vinul face adevarate miracole daca stim a-l indica si in special a-l doza. Prin fierul foarte asimilabil pe care il contine, vinul contribuie substantial la combaterea starilor anemice, stimuland in acelasi timp fortele de aparare ale organismului. ( Articol aparut sub semnatura arhim. Mihail Daniliuc si publicat in "Ziarul Lumina" din data de 2 aprilie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 435

Id: 29659

Data: Apr 2, 2013

Imagine: