Biserica Ortodoxa Romana cinstește la 30 august pe Sf. Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei. Sfantul Ierarh Varlaam a fost canonizat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in anul 2007.Pentru ravna sa in apararea dreptei credinte, pentru vietuirea sfanta si pentru lumina duhovniceasca pe care a daruit-o poporului roman, Biserica Ortodoxa Romana l-a trecut in randul sfintilor pe Mitropolitul Varlaam Motoc al Moldovei, la 350 de ani de la trecerea sa la cele vesniceSfantul Ierarh Varlaam a fost Mitropolitul Moldovei intre anii 1632 si 1653, in timpul domnitorilor Alexandru Ilias, Miron Barnovschi, Moise Movila si Vasile Lupu. Despre viata si copilaria mitropolitului nu exista foarte multe informatii. Dupa studii riguroase, multi cercetatori istorici au ajuns la concluzia ca mitropolitul ar proveni din partile fostului tinut al Putnei din judetul Vrancea, loc atestat documentar pentru prima data la 2 iulie 1431. Unii istorici indica si localitatea Balotestii Putnei ca loc al nasterii sale, in jurul anului 1580. Cei mai multi istorici insa sustin teoria mult mai plauzibila conform careia mitropolitul ar fi originar din partile Neamtului, provenind din familia de razesi vranceni Motoc din satul Borcesti, de langa Targu Neamt, localitate care astazi nu mai exista. Teoria este sustinuta si dovedita cu argumente solide de un fost staret al Manastirii Secu, arhimandritul Dionisie Udisteanu, intr-o lucrare scrisa in 1957.Atentie pentru tainele cartilorVasile, dupa numele de botez, si-a indreptat pasii inca din tinerete spre Schitul Zosin de pe Valea paraului Secu, unde a invatat carte si limbile slavona si greaca, dupa unii si latina. Intrucat la 1602, pe aceeasi vale, Vornicul Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana au infiintat o manastire in care a inceput sa functioneze si o scoala, tanarul Vasile a intrat in obstea noii manastiri devenind calugar cu numele de Varlaam. Bun povatuitor, monahul Varlaam a devenit egumenul manastirii, dupa cum mentioneaza un document de la 1610. Odata cu aceasta, s-a adancit si mai mult in tainele cartilor, traducand in romaneste pentru sine si spre folosul obstii sale, pentru liubovul (dragostea) ce-am avut catre aceasta svanta carte, Scara (Leastvita) Sfantului Ioan Scararul (1618). Datorita osardiei sale a ajuns sfetnic de incredere al domnitorului Miron Barnovschi, povatuitor si ocrotitor. In decembrie 1628, Cuviosul Varlaam a plecat intr-o calatorie in Rusia, pentru a duce tarului moastele Sfantului Mucenic Iacob Persul, oferite de evlaviosul domnitor Miron Barnovschi. In timpul in care el s-a aflat la Moscova, Mitropolitul Anastasie Crimca trecuse la cele vesnice, iar Miron Barnovschi a fost inlaturat de pe tron. S-a intors in tara la inceputul anului 1630, iar in anul 1632, in timpul domniei voievodului Alexandru Ilias, arhimandritul Varlaam a devenit mitropolit al Moldovei.Şcoala si tipografie la Sf. Trei IerarhiUna dintre primele sale realizari importante ca mitropolit a fost obtinerea unor drepturi pentru preoti. Astfel, la cateva zile dupa hirotonia sa, mitropolitul a obtinut de la domnitorul Alexandru Ilias dreptul preotilor de a fi judecati numai de instantele bisericesti, fara amestecul dregatorilor domnesti. Masurile luate in favoarea preotilor au schimbat mult viata acestora si au contribuit din plin la imbunatatirea vietii parohiilor.In timpul arhipastoririi Mitropolitului Varlaam, domnul Vasile Lupu a zidit la Iasi binecunoscuta capodopera a arhitecturii romanesti, biserica Treisfetitelor, in care evlaviosul mitropolit a asezat in anul 1641 moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, daruite lui Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol. La indemnul sau, Vasile Lupu a intemeiat la Sf. Trei Ierarhi prima scoala de grad inalt din Moldova, dupa modelul Academiei duhovnicesti de la Kiev, infiintata acolo de Sfantul Ierarh Petru Movila. De asemenea, sprijinit de Vasile Lupu si de Sfantul Mitropolit Petru Movila al Kievului, ierarhul moldovean a infiintat la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi prima tipografie din Moldova. Desi la marile manastiri ale Moldovei existau importante centre de copiere a manuscriselor, Mitropolia nu avea inca o tipografie, ca in Transilvania, unde la 1508 Macarie tiparea Liturghierul. Astfel, Mitropolitul Varlaam isi manifestase dorinta de a infiinta o tipografie in Moldova chiar din 1637, cand a cerut ajutorul necesar tarului Rusiei. Insa abia in 1640, mitropolitul Petru Movila al Kievului ii trimitea primele matrite si mesteri tipografi, condusi de ieromonahul Sofronie Pociatki. La 20 decembrie 1642 avea sa iasa de sub tiparul din chiliile Manastirii Sf. Trei Ierarhi Scrisoarea de multumire a delegatilor greci la Sinodul de la Iasi, din 1642. In acelasi an a aparut un Catehism slavon, o copie pastrandu-se si astazi la Sankt Petersburg. Au urmat Cazania, Cele sapte Taine, Raspunsul la Catehismul calvinesc, Pravila lui Vasile Lupu, Paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu etc. Cazania sau Carte romaneasca de invatatura la duminicile de peste an, la praznice imparatesti si la sfinti mari (1643) a fost prima carte romaneasca tiparita in Moldova. Raspandita in toate provinciile romanesti, dar mai ales in Transilvania, Cazania lui Varlaam se numara pana astazi printre cele mai de seama scrieri din istoria vechii culturi romanesti.Propus pentru functia de Patriarh EcumenicFiind aparator al dreptei credinte si al unitatii Bisericii Ortodoxe in vremuri tulburi, Mitropolitul Varlaam s-a ocupat indeaproape de organizarea Sinodului ortodox de la Iasi din anul 1642, care a indreptat si a aprobat Marturisirea de credinta a Mitropolitului Petru Movila. In timpul arhipastoririi sale, legaturile Mitropoliei Moldovei cu alte Biserici au fost intarite, astfel ca, datorita activitatii, personalitatii, ravnei si intelepciunii sale, Mitropolitul Varla am era pretuit atat in tara, cat si in strainatate. Urmare a acestei aprecieri poate fi socotita ziua de 1 iulie 1639, cand cei 27 de ierarhi membri ai Sinodului patriarhal din Constantinopol l-au propus pe Mitropolitul Varlaam al Moldovei pentru functia de Patriarh Ecumenic. Acesta este un eveniment unic in istoria Ortodoxiei romanesti.Dupa ce Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc in anul 1653, Mitropolitul Varlaam s-a retras la manastirea sa de metanie, Secu, traind inca patru ani in smerenie, rugaciune si sfintenie. A plecat la Domnul spre sfarsitul anului 1657, lasand toata agoniseala din timpul vietii sale Manastirii Secu. A fost inhumat langa zidul de miazazi al manastirii, in mormantul pe care si l-a pregatit el insusi inca de la 1641.Mitropolitul sfant Varlaam ramane o figura marcanta in istoria Bisericii si a culturii romanesti. Nici ostilitatile ateiste fata de Biserica n-au putut impiedica recunostinta poporului roman fata de meritele sale culturale. Ba chiar si in perioada comunista manualele scolare il mentionau pentru contributia la dezvoltarea limbii romane.Promotor al paciiIn timpul vietii sale, Mitropolitul Varlaam s-a straduit sa cultive pacea intre persoane, intre Biserici, intre popoare. Cu prilejul Sinodului de la Iasi din 1642, Mitropolitul Varlaam a reusit sa stopeze tensiunile care existau in vremea sa intre teologii greci - observatori exigenti ai Traditiei - si cei ruteni - care, din cauza vecinatatilor geografice, au suferit unele influente catolice - si sa realizeze o viziune teologica unitara. De asemenea, a reusit sa-i impace pe domnitorii romani, Vasile Lupu al Moldovei si Matei Basarab al Ţarii Romanesti, care provocasera lupte intre fiii aceluiasi neam. In semn de pace, a reusit sa-i determine pe acestia ca, fiecare in tara celuilalt, sa construiasca biserica lui Hristos. Astfel, Matei Basarab a ctitorit biserica de la Soveja, judetul Vrancea, iar Vasile Lupu a reconstruit din temelie Biserica Stelea din Targoviste.Prieten al sfintilorPe Mitropolitul Varlaam il gasim in preajma unor oameni mari si luminati, insa in mod deosebit il intalnim in preajma sfintilor. A fost prieten cu Sfantul Ierarh Petru Movila, pe care se presupune ca el l-ar fi hirotonit mitropolit al Kievului la 1633 si impreuna cu care a savarsit, in 1645, cununia fiicei lui Vasile Lupu in Biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iasi. De asemenea i-a fost alaturi sufleteste, aparandu-i cinstea Sfantului Ierarh marturisitor Ilie Iorest al Transilvaniei, in 1645, dupa ce acesta fusese inlaturat din scaun. In timpul unui pelerinaj la Lavra Pecerska in 1628, arhimandritul Varlaam ii istorisea arhimandritului Petru Movila minunile savarsite de Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava in 1610 ( cand a mantuit cetatea de invazia cazacilor zaporojeni) si in 1620 (in legatura cu o suma de bani disparuta de langa racla sfantului). In decembrie 1628 - ianuarie 1629, a purtat pe bratele sale de la Suceava la Moscova moastele Sfantului Mucenic Iacob Persul, oferite de evlaviosul domnitor Miron Barnovschi tarului Rusiei. In aceeasi calatorie a comandat mesterilor moscoviti icoane ale sfintilor dragi lui: Gheorghe, purtatorul de biruinta, si Ioan cel Nou, precum si ale Sfintilor Mucenici Procopie si Mercurie. Aceste icoane aveau sa impodobeasca manastirile lui Miron Barnovschi, de la Dragomirna, Barnova si de la Iasi. Tot atunci a cerut ingaduinta pentru solii moldoveni sa copieze vietile sfintilor aflati la Moscova. In 1641 a coborat pana la Galati pentru a intampina moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, pe care le-a insotit pana la Iasi. Pe frontispiciul Cazaniei sale din 1643 a imprimat chipurile sfintilor ocrotitori ai Moldovei, Sfantul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava si Sfanta Cuvioasa Parascheva. De asemenea, In Raspunsul la Catehismul calvinesc, cele mai dezvoltate teme sunt cele despre cinstirea sfintilor si despre sfintele lor icoane. Stalp al OrtodoxieiPrintre lucrarile savarsite in timpul vietii sale, poate cea mai remarcabila este aceea de indreptare, aparare si intarire a dreptei credinte. Pastorind in vremuri tulburi, in timpul otomanilor si sub presiunea prozelitista a Catolicismului si Calvinismului, Mitropolitul Varlaam a fost, in prima jumatate a secolului al XVII-lea, un stalp al Ortodoxiei. In 1640, in satul Prisaca de langa Alba Iulia de astazi se tiparea un Catehism calvinesc, raspandit usor in popor. In Moldova, inceputa sub Petru Cercel si continuand sub Movilesti, s-a intensificat propaganda catolica. Petru Cercel a continuat propaganda catolica si in Muntenia. De asemenea, prin promotori ca Despot Voda si Iancu Sasu isi facea loc si protestantismul. In fata acestor provocari, reale pericole pentru credinta strabuna, Mitropolitul Varlaam a luminat sufletele credinciosilor romani, tinandu-i uniti in corabia Ortodoxiei. Un exemplu in acest sens il constituie lucrarea Raspunsul impotriva Catehismului calvinesc de la Prisaca. Pentru publicarea lui, Mitropolitul Varlaam a convocat un Sinod la care au participat ierarhii din cele doua state romanesti. Tot impotriva calvinilor si impotriva Catehismului lor de la Prisaca, Mitropolitul Varlaam publicase cu un an inainte, in 1644, cartea Şiapte Taine a Besearecii.Desi aparent este o carte de predici, Cazania Mitropolitului Varlaam este o lucrare menita sa apere Ortodoxia. Subliniaza rolul traditiei bisericesti, aparand cinstirea Maicii Domnului, a Sfintilor si a Sfintei Cruci. Adresata intregii semintii romanesti, Cazania a fost pentru vreme indelungata mijloc exceptional de cultivare a unitatii nationale, a limbii romane si a credintei stramosesti. Caracterul ei misionar este dovedit de faptul ca azi cele mai numeroase exemplare se gasesc in Transilvania, aflata pe atunci sub presiunea prozelitismului eterodox. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 29 august 2007)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 573

Id: 33447

Data: Aug 30, 2013

Imagine: