SFÂNTUL DOMNITOR MARTIR CONSTANTIN BRÂNCOVEANU - model al iubirii jertfelnice si statornice fața de Hristos si de neamul romanesc
Cuvântul Preafericitului Parinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la deschiderea Simpozionului Național „Constantin Brâncoveanu și contribuția lui la sporirea patrimoniului cultural, educațional, spiritual și social-filantropic al Țarii Românești, în contextul european al veacului al XVIII-lea”, București, Palatul Patriarhiei, 22 mai 2014:Între manifestarile prilejuite de comemorarea Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu cu ocazia împlinirii în acest an a 300 de ani de la martirajul sau tragic, împartașit împreuna cu fiii sai și sfetnicul Ianache, un eveniment semnificativ îl constituie Simpozionul Național Constantin Brâncoveanu și contribuția lui la sporirea patrimoniului cultural, educațional, spiritual și social-filantropic al Țarii Românești în contextul european al veacului al XVIII-lea, organizat de Patriarhia Româna în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxa Justinian Patriarhul a Universitații din București și cu sprijinul generos al Secretariatului de Stat pentru Culte.Acest eveniment materializeaza legatura strânsa dintre cult și cultura, dintre cercetarea academica și viața spirituala, întrucât reflecta atât dimensiunea liturgica-misionara, cât și cea universitara. Caracterul liturgic-misionar s-a manifestat prin Procesiunea solemna cu Sfintele Moaște ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, realizata în Capitala în 21 mai a.c., precum și prin slujba de Priveghere a Sfinților Martiri Brâncoveni, savârșita la Biserica Sfântul Gheorghe Nou. Aspectul academic se reflecta prin prezentarile și prin dezbaterile din cadrul lucrarilor acestui Simpozion Național.Pentru conștiința creștina și naționala a poporului român, Domnitorul Martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714) ramâne un simbol al daruirii jertfelnice și totale fața de Dumnezeu și de neamul românesc, un reper viu al curajului marturisirii credinței în Hristos și al demnitații naționale. El a fost un adevarat om de stat, diplomat înțelept și vizionar în politica promovata într-un context internațional extrem de dificil, marcat de presiuni multiple si interese antagonice ale marilor puteri. În condițiile dificile din acea perioada istorica, domnitorul român a urmarit consecvent interesele Țarii Românești, dovedind înțelepciune, echilibru și capacitate de a evalua nuanțat legaturile cu diferitele puteri din acea vreme.Sfântul Constantin Brâncoveanu, ctitor de locașuri sfinte în țara și peste hotare, iubitor al patrimoniului cultural românesc, al artei specifice Traditiei românești, aparator al vieții bisericești ortodoxe din Transilvania și din Patriarhiile Rasaritene si, mai presus de toate, martir pentru credința creștina, ramâne în memoria sufletului românesc ca o figura luminoasa de marturisitor al credinței traite întru Hristos și de promotor al valorilor specifice patrimoniului și culturii crestine românești.Fiind format într-un mediu carturaresc și având conștiința unitatii de neam, reflectata mai ales în traducerea si tiparirea Bibliei de la Bucuresti în anul 1688, Sfântul Constantin Brâncoveanu s-a preocupat si de dezvoltarea Academiei Domnești, adapostita în cladirile Manastirii „Sfântul Sava” din București. Pe lânga intensificarea activitaților culturale și educaționale ale Academiei au fost organizate școli în incinta unor manastiri, în care se preda în româna și în slavona. Așa au fost școlile de la Manastirile „Sfântul Gheorghe Vechi” și Coltea din București. O serie de școli românești au fost înființate totodata în orașele și satele din Țara Româneasca. În unele manastiri au fost înfiintate biblioteci renumite, cu lucrari provenite din marile centre culturale apusene.Imediat dupa ce a devenit domnitor, Sfântul Constantin Brâncoveanu a încurajat activitatea de tiparire a lucrarilor de cultura teologica și laica. Coordonarea tipografiei domnești din București a încredintat-o monahului georgian, ulterior mitropolit, Sfântul Antim Ivireanul. Prin dezvoltarea culturala intensa, Bucureștiul a devenit un centru spiritual și cultural semnificativ din sud-estul Europei, Domnitorul Ţarii Românesti fiind un calauzitor staruitor al culturii și al educatiei.Sfântul Constantin Brâncoveanu ramâne în conștiința Bisericii și a poporului ca un ctitor de manastiri și de biserici, ridicând din temelie unele noi și restaurând sau înzestrând altele mai vechi. Sunt emblematice Manastirea Hurezi (cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala din Țara Româneasca) și Manastirea Sâmbata de Sus, din Țara Fagarașului. Dintre biserici, menționam Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucuresti (sfințita la 29 iunie 1707 de patriarhul Hrisant Notara al Ierusalimului), unde, mai târziu, în anul 1720, au fost așezate osemintele ctitorului, prin grija sotiei sale, Doamna Maria.Dincolo de toate realizarile sale remarcabile în plan politic, cultural, educațional și social, Sfântul Constantin Brâncoveanu ilustreaza condiția martirului, care-și asuma vocația de a-L marturisi pe Hristos cu prețul vieții sale și a propriilor sai fii. La 15 august 1714, când creștinii sarbatoreau praznicul Adormirii Maicii Domnului, domnitorul, împlinind 60 de ani, împreuna cu fiii sai: Constantin, Ștefan, Radu și Matei, precum și cu sfetnicul Ianache Vacarescu au fost decapitați în fata sultanului Ahmed al III-lea și a unei asistențe numeroase de demnitari și de oficiali otomani și europeni, la Constantinopol.Anton Maria Del Chiaro, martor ocular, în lucrarea Revoluțiile Valahiei, Veneția, 1718, a scris urmatoarele: „Când Brâncoveanu vazu ca se apropie gealatul cu sabia în mâna, facu o scurta rugaciune și se adresa fiilor sai cu urmatoarele cuvinte: Fiii mei, fiți curajoși, am pierdut tot ce am avut în aceasta lume. Cel puțin, sa salvam sufletele noastre și sa ne spalam pacatele cu sângele nostru (Anton Maria Del Chiaro, Revoluțiile Valahiei, Editura Basilica, București, 2012, p. 139).Pentru moartea sa martirica, pentru pilda sa de statornicie întru dreapta credința, acest ctitor de cultura și sprijinitor generos al întregului Rasarit Ortodox a fost canonizat de Biserica Ortodoxa Româna la 20 iunie 1992, fiind praznuit în fiecare an, în data de 16 august.Având încredere ca referatele și dezbaterile din cadrul Simpozionului Național Constantin Brâncoveanu și contribuția lui la sporirea patrimoniului cultural, educațional, spiritual și social-filantropic al Țarii Românești în contextul european al veacului al XVIII-lea vor contribui la actualizarea modelului sau de iubire jertfelnica și statornica a Bisericii și a neamului românesc în contextul contemporan, marcat azi de secularizare și de relativizare a valorilor naționale, binecuvântam pe organizatori si pe participantii la acest simpozion.† DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Categoria: Actualitate ortodoxa
Data: May 22, 2014
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro:
Articole similare
Random Links
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei