In traditia ortodoxa cultul divin public, prin frumusetea ceremoniilor, bogatia doctrinara si semnificatia lui mistico-simbolica, sustine permanent legatura credinciosilor cu Dumnezeu, intr-o continua revarsare de binecuvantare si de har. Centrul cultului divin, in jurul caruia graviteaza toate celelalte slujbe, il constituie Sfanta Liturghie. Astazi, o parte dintre semenii nostri, care sunt botezati si care se declara cu bucurie crestini, nu consacra timp suficient pentru participarea la slujbele bisericii, in general, si pentru Sfanta Litughie, in special, si, in acest fel, nu cunosc si nu primesc binefacerile Sfintei Liturghii, lipsindu-se de mari daruri, care nu pot fi inlocuite cu nimic altceva.I. Pregatirea aperceptivaSfanta Liturghie, cea mai veche slujba a cultului crestin, a fost intemeiata de Mantuitorul Insusi la Cina cea de Taina, binecuvantand painea si vinul, zicand: "Luati, mancati, Acesta este Trupul Meu care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor... Beti dintru acesta toti, Acesta este Sangele Meu al Legii celei noi, care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor" (Matei 26, 26-28). Daca la inceput a fost savarsita sub diverse forme si denumiri, precum frangerea painii, Cina Domnului, binecuvantare, paharul binecuvantarii, paharul Domnului, Sfanta Liturghie a fost expresia vietii de cult in Biserica primara (Fapte 2, 42-46). Sfanta Liturghie este lucrarea in care, in chip real, primim pe Hristos sub forma painii si a vinului sfintite.II. Anuntarea temeiAstazi am ales sa vorbim despre prezenta lui Hristos in mijlocul nostru prin intermediul Sfintei Liturghii.III. TratareaSfanta Liturghie a constituit si constituie mijlocul de comuniune cu Mantuitorul Hristos. De aici reiese stransa legatura cu istoria sfanta a vietii si lucrarii Mantuitorului. Ea reproduce si actualizeaza in chip deplin jertfa de pe Cruce a Mantuitorului, care este centrul activitatii Sale de rascumparare. Intre jertfa Mantuitorului de pe Cruce si jertfa de pe altar este o adevarata identitate; este una si aceeasi, caci si una, si cealalta sunt savarsite de Mantuitorul, materia ei este aceeasi (Trupul si Sangele Mantuitorului), iar primitorul este Dumnezeu in Treime. Desi este una si aceeasi cu jertfa de pe Golgota, jertfa euharistica se deosebeste prin faptul ca ea este nesangeroasa, avand infatisarea vazuta a painii si a vinului. Ea nu este un nou act de jertfire fizica si dureroasa a lui Hristos, intrucat Hristos, odata inviat, nu mai moare. Actul, momentul in care se intalnesc cele doua jertfe, se identifica si se contopesc intr-una singura, este prefacerea in Sfantul Trup si Sange al Mantuitorului.In slujba Sfintei Liturghii distingem doua acte sau momente principale deosebite, in stransa legatura unul cu altul. Pe de o parte, este jertfa prin care se sfintesc darurile, iar pe de alta parte, taina prin care se sfintesc credinciosii, prin impartasirea efectelor jertfei.Sfanta Liturghie si Jertfa Euharistica sunt o forma de prelungire in timp, de actualizare sau de perpetuare in mijlocul nostru a prezentei lui Hristos, Cel jertfit odata pentru totdeauna, reprezinta multiplicarea in timp si spatiu a jertfei Lui si prilej de aplicare personala a roadelor jertfei. Prin aceasta, ea devine spatiul consacrat in care Mantuitorul se afla vesnic impreuna cu noi si prin care isi implineste fagaduinta facuta ucenicilor: "Iata Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului" (Matei 28, 20).Cu toate aceste precizari, nu dorim sa nu amintim, succint, desigur, ca prezenta Mantuitorului Hristos in cadrul Sfintei Liturghii ne este indicata (relevata) in mai multe momente ale ei. Iata cateva dintre ele:a) Fericirile, desprinse din Predica de pe Munte, reprezintainceputul lucrarii publice a Mantuitorului si arata caile de intrare in Imparatia cerurilor;b) Vohodul Mic simbolizeaza epifania Domnului in lume (botezarea in Iordan si inceperea propovaduirii);c) Sfanta Evanghelie, care cuprinde viata si faptele Lui pe pamant, Il intruchipeaza pe Insusi Mantuitorul Hristos. De aceea se si canta "Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Hristos…";d) Lumanarea purtata inaintea Evangheliei simbolizeaza lumina spirituala adusa de Mantuitorul;e) Citirea Evangheliei inchipuie aratarea deplina a Mantuitorului in lume; prin glasul slujitorului ne graieste Insusi Iisus Hristos. Nu intamplator se canta "Slava Ţie, Doamne, slava Ţie!", prin cantare adresandu-ne direct Domnului Insusi;f) Vohodul Mare are o dubla semnificatie: ultimul drum facut de Domnul inainte de Patima si moartea Sa, din Betania la Ierusalim; alaiul funebru de la rastignirea la ingroparea Domnului. Sfantul Disc simbolizeaza patul (nasalia) pe care a fost purtat Trupul Sau, dupa coborarea de pe Cruce. In acelasi context, Proscomidiarul simbolizeaza locul rastignirii, Altarul si Sfanta Masa - gradina in care era sapat mormantul, in timp ce Sfantul Antimis simbolizeaza mormantul Domnului;g) Sarutarea pacii (a impacarii, a dragostei) este manifestarea fratietatii intre preoti si, totodata, marturisirea prezentei lui Hristos: "Hristos in mijlocul nostru. Este si va fi. Totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin".Parintele Dumitru Staniloae evidentia rolul de Mijlocitor al Mantuitorului in Sfanta Liturghie, zicand: "Insusi Hristos Se roaga in preot pentru credinciosi, Se adreseaza lor, aduna rugaciunile si darurile poporului, unindu-le cu ale Sale. Hristos invata, prin preot, in Evanghelie, preface darurile credinciosilor in Trupul si Sangele Sau, ii uneste pe credinciosi cu Sine in Sfanta Impartasanie pentru a-i prezenta ca fii plini de Duhul Sfant Tatalui".IV. Recapitulam prin intermediul intrebarilor ideile de referinta: De ce Sfanta Liturghie, slujba jertfei crestine, este cea mai insemnata dintre toate slujbele Bisericii noastre? Cum se face prezent Mantuitorului in Sfanta Liturghie?V. Asociem prezenta si salasluirea reala a lui Hristos in Sfanta Liturghie cu prezenta si salasluirea Sa in cadrul Sfintelor Taine ale Bisericii noastre.VI. Generalizarea"Nu exista altceva mai de folos noua si mai iubit de Dumnezeu ca Jertfa aceasta, pentru ca este lucrarea Lui, a Mantuitorului, si innoirea oamenilor si partasie a Lui cu noi. Deci, mai presus decat toata rugaciunea si lauda, se cade a ne griji de lucrarea aceasta a Liturghiei, caci pentru ea este toata rugaciunea si de cele mai multe ori in zilele vietii noastre pe ea s-o savarsim" (Sfantul Simeon al Tesalonicului).VII. AplicareaParticiparea la Sfanta Liturghie si la viata liturgica a Bisericii este semnul crestinatatii noastre si expresia apartenentei la Biserica. Vom putea avea o participare reala, constienta si luminata, asemenea primilor crestini, doar in masura in care vom patrunde in sensul, scopul si rostul ei in viata noastra. Pentru unii dintre noi participarea la Sfanta Liturghie se concretizeaza prin aducerea darurilor de paine si de vin, prin oferirea raspunsurilor liturgice, pentru altii prin impartasirea frecventa cu Sfintele Taine, prin promovarea rugaciunii comune a Bisericii, prin primirea Cuvantului dumnezeiesc etc. Orice motiv invocat de a nu participa la Sfanta Liturghie este o incercare de a-L evita pe Hristos, de a te feri de Hristos, caci El este prezent, unit cu toti in Euharistie.Bibliografie orientativa:1. Pr. prof. dr. Ene Braniste, Liturgica speciala pentru institutele teologice, editia a II-a, Ed. Inst. Biblic, Bucuresti, 1985;2. Pr. prof. Dumitru Staniloae, Spiritualitate si comuniune in Liturghia ortodoxa, editia a II-a, Ed. Inst. Biblic, Bucuresti, 2004;3. Bartolomeu Anania, arhiepiscopul Clujului, Cartea deschisa a Imparatiei. O insotire liturgica pentru preoti si mireni, Ed. Inst. Biblic, Bucuresti, 2005;4. Pr. prof. dr. Petre Vintilescu, Liturghierul explicat, editia a II-a, Ed. Inst. Biblic, Bucuresti, 1998.(Articol realizat de Pr. drd. Sorin Lungoci si publicat in "Ziarul Lumina" din data de 22 decembrie 2012)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1312

Id: 27071

Data: Dec 22, 2012

Imagine: