Sfantul Antonie cel Mare – Parintele monahilor

Sfantul Antonie cel Mare este unul dintre cei mai populari asceti ai istoriei crestinismului si este socotit incepatorul vietii monahale. Este praznuit in Biserica Ortodoxa la 17 ianuarie. Viata Sfantului Antonie cel Mare este relatata pe larg de marele arhiepiscop al Alexandriei Egiptului, Sfantul Atanasie (298-373). Acesta, intr-o carte ramasa clasica in ceea ce priveste biografia monahala, intitulata Viata lui Antonie, scrisa intre anii 357 si 359, in calitatea sa de ucenic al marelui avva egiptean, ne prezinta viata exceptionala de 105 ani a Sfantului Antonie cel Mare, ne informeaza ziarul Lumina de Duminica.Sfantul Antonie s-a nascut in satul Coma din Egiptul de Mijloc, in jurul anului 251, dintr-o familie de crestini bogati. In secolul al treilea, Egiptul era o provincie a Imperiului Roman, resedinta guvernatorilor romani aflandu-se la Alexandria, al doilea oras ca marime in imperiu, dupa capitala Roma. Crestinismul era infloritor in Egipt, cu toate ca paganismul, fie el elenistic sau egiptean, era majoritar. Crestinismul patrunsese in orase si mai ales in metropola Egiptului, Alexandria.17 ani intr-o coliba si intr-un mormant parasitIn acest context neprielnic crestinismului se formeaza Sfantul Antonie cel Mare, care invata in familie credinta crestina si are in prim-plan intalnirea cu Dumnezeu in sfanta biserica crestina din localitatea sa natala. La varsta de 18 ani isi pierde parintii, iar la sase luni dupa trecerea acestora la Domnul, auzind in biserica cuvantul Mantuitorului nostru Iisus Hristos din Evanghelia dupa Matei, capitolul 19, versetul 21, de voiesti sa fii desavarsit, mergi, vinde avutiile tale, si, venind, urmeaza Mie, Sfantul Antonie imparte toata averea sa saracilor si vecinilor sai, lasand o mica parte pentru sora lui, pe care o incredinteaza unei comunitati de fecioare, si se retrage intr-o viata pustniceasca. Dupa un timp de asceza, imparte saracilor si partea din avere lasata surorii sale, in dorinta de a rupe orice legatura cu lumea si a se dedica integral urmarii lui Hristos prin rugaciune si asceza. Pana la varsta de 35 de ani isi petrece viata ascetica intr-o coliba la marginea satului natal si apoi intr-un mormant parasit. La varsta de 35 de ani se aseaza intr-o cetate parasita, situata pe malul drept al Nilului, la locul numit Ispir, unde ramane timp de 20 de ani.In anul 306 devine parintele spiritual al mai multor monahi din vestitele oaze monahale din desertul Egiptului de la Nitria si Schitia. Patru ani mai tarziu merge in Alexandria, unde ii intareste pe crestinii prigoniti in timpul marii persecutii a lui Maximian. In 44 de ani, nu a plecat decat de doua ori din manastireIn anul 312 porneste in inima desertului, in partea de rasarit a Egiptului, ajungand dupa trei zile si trei nopti la Muntele Kolzim, nu departe de malul Marii Rosii. Aici fondeaza manastirea care-i poarta numele pana astazi.Din anul 312 pana in anul 356 nu paraseste acest loc decat in doua randuri, o data pentru a-si vizita ucenicii si a doua oara face o calatorie la Alexandria, pentru a-l sustine pe Sfantul Atanasie cel Mare, in lupta sa cu erezia ariana. Cu acest prilej, Sfantul Antonie arata ca el nu ii sustine pe arieni, asa cum incercasera acestia sa induca in eroare populatia din Alexandria si din Egipt, ci ca el apara Ortodoxia, promovata atunci de Sfantul Atanasie cel Mare.Dupa acest moment se intoarce la viata sa de asceza si rugaciune de la Muntele Kolzim. Aici vin foarte multi oameni pe care ii vindeca in numele Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, insa spunandu-le foarte clar ca nu el, Antonie, face aceste minuni, ci Mantuitorul Iisus Hristos, si de aceea toti trebuie sa se roage Lui, si, astfel, prin credinta si rugaciunea lor, vor fi izbaviti de Domnul.Mare vazator cu duhulSfantul Antonie cel Mare ofera sfaturi, prin intermediul mai multor scrisori, imparatului Constantin cel Mare si fiilor acestuia, Constans si Constantiu. Desi pe atunci nu existau mijloace rapide de comunicare, mesajul extraordinar al vietii sale spirituale s-a raspandit atat de departe, incat din intregul Orient crestin au inceput sa vina oameni spre el, pentru a primi sfat si intarire spirituala. Astfel, regasim calugari, pelerini, preoti, episcopi si multi oameni suferinzi si nevoiasi. Cu toata dragostea lui fata de singuratate si tacere, Sfantul Antonie nu si-a neglijat datoria pe care o are fiecare crestin de a folosi si spre binele altora darurile revarsate de Dumnezeu in sufletul sau. Experienta vietii ascetice a Sfantului Antonie cel Mare a devenit metoda de viata monahala a calugarilor din Egipt, axata pe austeritate, sacrificiu si singuratate.Sfantul Antonie cel Mare a fost si un mare vazator cu duhul. Lucrul acesta il aflam din viata sa, cand, de pe Muntele Kolzim, aflandu-se in rugaciune, a vazut sfarsitul plin de lumina al vietii prietenului sau Amun, care isi ducea viata monahala la o distanta de 13 zile de mers fata de locul unde se afla Sfantul Antonie. Din scrierea Sfantului Atanasie cel Mare despre viata Sfantului Antonie aflam ca acesta s-a mutat la Domnul la varsta de 105 ani, in anul 356, si ca, cunoscandu-si mai dinainte sfarsitul, a poruncit celor doi ucenici sa nu spuna nimanui locul in care a fost ingropat. Acestia au pastrat taina tot restul vietii.A transformat Egiptul dintr-o tara pagana intr-un leagan al monahismuluiSfantul Atanasie cel Mare ne spune ca, prin cuvantul sau, Sfantul Antonie reusea intr-o singura zi sa crestineze, dintre paganii Alexandriei, cat reusea Biserica alexandrina sa crestineze intr-un an de zile.Prin viata sa exceptionala, Sfantul Antonie a transformat Egiptul dintr-o tara pagana intr-o tara crestina si un leagan al monahismului. Marele Vasile, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, va vizita pe ucenicii Sfantului Antonie cel Mare din Egipt, in dorinta sa de desavarsire monahala, iar in urma acestei vizite va organiza monahismul, in forma pe care o avem si astazi.Sfantul Antonie cel Mare si Sfantul Mina sunt cei mai iubiti sfinti in Biserica Copta si astazi, ceea ce arata ca, si dupa aproape 17 secole de la mutarea sa la cele vesnice, conationalii sai il respecta ca pe un mare traitor al urmarii lui Hristos, Care este Calea, Adevarul si Viata.Pentru noi, crestinii ortodocsi de astazi, Sfantul Antonie cel Mare este Parintele parintilor duhovnicesti nu numai prin viata si prin minunile sale, ci mai ales prin cuvintele care ne-au ramas de la el. Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!In Troparul Sfantului Antonie cel Mare se spune: Asemanandu-te obiceiurilor ravnitorului Ilie si urmand Botezatorului pe drepte carari, Parinte Antonie, te-ai facut locuitor pustiului si ai intarit lumea cu rugaciunile tale. Pentru aceasta, roaga-te lui Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre. Din Troparul sau vedem ca Sfantul Antonie este urmator al ravnei ascetice a Sfantului Prooroc Ilie si a Sfantului Ioan Botezatorul si, in acelasi timp, intaritor duhovnicesc al lumii prin rugaciunile sale catre Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos.In condacul Cuviosului Antonie cel Mare spunem: Lepadand tulburarile lumesti, viata sihastreasca o ai dus pana la capat, Botezatorului urmand indeaproape, Preacuvioase. Deci, impreuna cu dansul te cinstim, Parinte al parintilor, Antonie. De aici vedem ca Sfantul Antonie a lepadat tulburarile efemere ale lumii si a dus pana la capat menirea sa de ascet, urmator al Sfantului Ioan Botezatorul, si astfel s-a ajuns ca noi, cei de astazi, sa il cinstim ca pe un Parinte al parintilor duhovnicesti.In Acatistul Sfantului Antonie cel Mare, in primul condac, spunem urmatoarele: Fugind de intunericul cel negru al Egiptului, ai cautat pamantul cel de viata datator al pustiului. Prin infranare si nevointa vestejind saltarile trupului, prealaudate, te-ai facut pilda monahilor, de Dumnezeu cugetatorule, celor ce canta: Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!. Din acest condac aflam ca Egiptul se afla sub intunericul credintei pagane in epoca Sfantului Antonie cel Mare si ca, datorita lui, pamantul care era considerat in intuneric, adica desertul, a devenit, pentru Egipt si lume, pamant de viata datator, adica de mantuire in Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos.Articol publicat in Lumina de Duminica din 17 ianuarie 2010 (www.ziarullumina.ro)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 830

Id: 4108

Data: Jan 17, 2010

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).