Sfantul Cuvios Antonie cel Mare

Sfântul Antonie este unul dintre cei mai populari asceti ai istoriei crestinismului si este socotit începatorul vietii monahale. Sfântul Antonie s-a nascut în satul Coma din Egiptul de Mijloc, în jurul anului 251, dintr-o familie de crestini bogati. În secolul al treilea, Egiptul era o provincie a Imperiului Roman, resedinta guvernatorilor romani aflându-se la Alexandria, al doilea oras ca marime în imperiu, dupa capitala Roma. Crestinismul era înfloritor în Egipt, cu toate ca pagânismul, fie el elenistic sau egiptean, era majoritar. Crestinismul patrunsese în orase si mai ales în metropola Egiptului, Alexandria. În acest context neprielnic crestinismului se formeaza Sfântul Antonie cel Mare, care învata în familie credinta crestina si are în prim-plan întâlnirea cu Dumnezeu în sfânta biserica crestina din localitatea sa natala. La vârsta de 18 ani îsi pierde parintii, iar la sase luni dupa trecerea acestora la Domnul, auzind în biserica cuvântul Mântuitorului nostru Iisus Hristos din Evanghelia dupa Matei, capitolul 19, versetul 21, „de voiesti sa fii desavârsit, mergi, vinde avutiile tale, si, venind, urmeaza Mie“, Sfântul Antonie împarte toata averea sa saracilor si vecinilor sai, lasând o mica parte pentru sora lui, pe care o încredinteaza unei comunitati de fecioare, si se retrage într-o viata pustniceasca. Dupa un timp de asceza, împarte saracilor si partea din avere lasata surorii sale, în dorinta de a rupe orice legatura cu lumea si a se dedica integral urmarii lui Hristos prin rugaciune si asceza. Pâna la vârsta de 35 de ani îsi petrece viata ascetica într-o coliba la marginea satului natal si apoi într-un mormânt parasit. La vârsta de 35 de ani se aseaza într-o cetate parasita, situata pe malul drept al Nilului, la locul numit Ispir, unde ramâne timp de 20 de ani. În anul 306 devine parintele spiritual al mai multor monahi din vestitele oaze monahale din desertul Egiptului de la Nitria si Schitia. Patru ani mai târziu merge în Alexandria, unde îi întareste pe crestinii prigoniti în timpul marii persecutii a lui Maximian. În anul 312 porneste în inima desertului, în partea de rasarit a Egiptului, ajungând dupa trei zile si trei nopti la Muntele Kolzim, nu departe de malul Marii Rosii. Aici fondeaza manastirea care-i poarta numele pâna astazi. Din anul 312 pâna în anul 356 nu paraseste acest loc decât în doua rânduri, o data pentru a-si vizita ucenicii si a doua oara face o calatorie la Alexandria, pentru a-l sustine pe Sfântul Atanasie cel Mare, în lupta sa cu erezia ariana. Cu acest prilej, Sfântul Antonie arata ca el nu îi sustine pe arieni, asa cum încercasera acestia sa induca în eroare populatia din Alexandria si din Egipt, ci ca el apara Ortodoxia, promovata atunci de Sfântul Atanasie cel Mare. Dupa acest moment se întoarce la viata sa de asceza si rugaciune de la Muntele Kolzim. Sfântul Antonie cel Mare a oferit sfaturi, prin intermediul mai multor scrisori, împaratului Constantin cel Mare si fiilor acestuia, Constans si Constantiu. Desi pe atunci nu existau mijloace rapide de comunicare, mesajul extraordinar al vietii sale spirituale s-a raspândit atât de departe, încât din întregul Orient crestin au început sa vina oameni spre el, pentru a primi sfat si întarire spirituala. Astfel, regasim calugari, pelerini, preoti, episcopi si multi oameni suferinzi si nevoiasi. Cu toata dragostea lui fata de singuratate si tacere, Sfântul Antonie nu si-a neglijat datoria pe care o are fiecare crestin de a folosi si spre binele altora darurile revarsate de Dumnezeu în sufletul sau. Experienta vietii ascetice a Sfântului Antonie cel Mare a devenit metoda de viata monahala a calugarilor din Egipt, axata pe austeritate, sacrificiu si singuratate. Sfântul Antonie cel Mare a fost si un mare vazator cu duhul. Lucrul acesta îl aflam din viata sa, când, de pe Muntele Kolzim, aflându-se în rugaciune, a vazut sfârsitul plin de lumina al vietii prietenului sau Amun, care îsi ducea viata monahala la o distanta de 13 zile de mers fata de locul unde se afla Sfântul Antonie. Din scrierea Sfântului Atanasie cel Mare despre viata Sfântului Antonie aflam ca acesta s-a mutat la Domnul la vârsta de 105 ani, în anul 356, si ca, cunoscându-si mai dinainte sfârsitul, a poruncit celor doi ucenici sa nu spuna nimanui locul în care a fost îngropat. Acestia au pastrat taina tot restul vietii.Sfântul Atanasie cel Mare ne spune ca, prin cuvântul sau, Sfântul Antonie reusea într-o singura zi sa crestineze, dintre pagânii Alexandriei, cât reusea Biserica alexandrina sa crestineze într-un an de zile. Prin viata sa exceptionala, Sfântul Antonie a transformat Egiptul dintr-o tara pagâna într-o tara crestina si un leagan al monahismului. Marele Vasile, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, va vizita pe ucenicii Sfântului Antonie cel Mare din Egipt, în dorinta sa de desavârsire monahala, iar în urma acestei vizite va organiza monahismul, în forma pe care o avem si astazi.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 616

Id: 37437

Data: Jan 17, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).