In fiecare an, pe 13 decembrie, Biserica Ortodoxa Romana il pomeneste pe Sfantul Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei, canonizat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane pe 14 octombrie 2005. Anul acesta se implinesc 318 ani de la trecerea la cele vesnice a celui caruia ii datoram introducerea limbii romane in cultul bisericesc.Pomenit, de sase ani incoace, pe 13 decembrie, Sfantul Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei, este cunoscut in istoria Bisericii Ortodoxe Romane pentru determinarea cu care a luptat pentru talmacirea cartilor de cult in limba romana, astfel incat cuvantul de invatatura sa fie inteles de fiecare in parte.Numele sau ramane insemnat cu majuscule in istoria noastra, fiind unul dintre cei mai importanti carturari romani si primul versificator al psaltirii in toata Ortodoxia rasariteana. De asemenea, este cunoscut ca fiind autorul primelor traduceri din literatura universala in romaneste, primul traducator din Moldova al cartilor de slujba in romaneste, primul carturar roman care a copiat documente si inscriptii, precum si unul dintre cunoscatorii si traducatorii din literatura patristica. Intreaga sa activitate pe taram literar si liturgic il situeaza printre cei care au contribuit substantial la formarea limbii romane literare.Pentru viata sa duhovniceasca deosebita, pentru eforturile sale neobosite de a lumina poporul intru pastrarea dreptei credinte, precum si pentru reusita sa de a introduce limba romana in cultul bisericesc, pe 14 octombrie 2005, de sarbatoarea Sfintei Parascheva, in Catedrala mitropolitana de la Iasi a avut loc proclamarea canonizarii sale. Sfanta Liturghie a fost oficiata de catre vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, impreuna cu Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, IPS Panteleimon, Mitropolit de Veria, Nausa si Kampania, alaturi de numerosi ierarhi din Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane.Sinodul BOR a stabilit ca zi de pomenire a Sfantului Ierarh Dosoftei data de 13 decembrie, cea in care mitropolitul moldav, in anul 1693, trecea la cele vesnice.Mitropolit si om al literelorNascut pe 26 octombrie 1624, in familia Barila din tinutul Sucevei, ierarhul de mai tarziu avea sa primeasca la nastere numele de Dimitrie. Şi-a inceput studiile la Iasi, la Colegiul de la Manastirea 'Sfintii Trei Ierarhi', desavarsindu-si apoi educatia la Şcoala Fratiei ortodoxe 'Adormirea Maicii Domnului' din Lvov (Ucraina), unde a studiat limbile greaca, latina, slavona bisericeasca, polona, Sfanta Scriptura si invataturile Parintilor Bisericii, dar si retorica si poezia.Dupa incheierea studiilor s-a intors in Moldova, la Manastirea Probota, unde, in 1649, a fost tuns in monahism sub numele de Dosoftei. De altfel, in aceasta manastire incepe prolifica sa activitate carturareasca. Aici, in anul 1650 traduce pentru prima oara in romaneste Istoriile lui Herodot.Gratie virtutilor sale de carturar, precum si a vietii sale duhovnicesti, a urcat treptat in ierarhia bisericeasca, fiind hirotonit episcop de Husi (1658-1660), episcop de Roman (1660-1671), pentru ca apoi sa devina mitropolit al Moldovei (1671-1674 si 1675-1686).Activitatea sa arhiereasca nu l-a impiedicat sa-si dedice munca si sa depuna eforturi uriase pentru a aduce mai aproape de intelegerea poporului cartile de invatatura, dar in mod special cele utilizate in biserici, pana atunci limba folosita in oficierea slujbelor fiind slavona. O limba greoaie si prea putin accesibila celor multi. Tocmai de aceea, munca imensa depusa de vrednicul mitropolit Dosoftei a contribuit, de fapt, la introducerea limbii romane in cultul bisericesc si la modernizarea si transformarea limbii romane literare.Psaltirea in versuri, prima opera poetica de mare intindere din literatura romanaPrintre primele carti care au vazut lumina tiparului in romaneste se numara Psaltirea in versuri si Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu (tradus din slavona), ambele lucrari fiind tiparite la Uniev, Polonia, in 1673. Psaltirea in versuri ramane in istoria literaturii o autentica premiera, fiind prima opera poetica de dimensiuni considerabile - 8.643 de versuri, in peste 500 de pagini. 'A fost lucrata cu lunga osteneala, in multi ani, socotita si cercata prin sfintele carti si di-aciia pre versuri intocmita, in cinci ani foarte cu osardie mare', isi evalueaza volumul urias de munca dedicat acestei opere mitropolitul Dosoftei, in prefata lucrarii sale.Activitatea sa carturareasca a continuat cu noi carti de slujba si de invatatura in limba romana. Dumnezaiasca Liturghie a aparut in 1679, fiind a doua traducere romaneasca, din greaca, a Sfintelor Liturghii, dupa aceea a diaconului Coresi, din 1570. Lucrarea, retiparita intr-o editie imbogatita in 1683, este prima traducere care cuprinde toate cele trei liturghii si prima tradusa de un ierarh. O carte de capatai, pe care Dosoftei o socoteste ca fiind un dar pentru cei multi: 'Din cat S-au indurat Dumnedzau de ne-au daruit mila Sa, daruim si noi acmu deodata acest dar limbii romanesti, svanta Liturghie, scoasa pre limba rumaneasca de pre elineasca, de lauda lui Dumnedzau sa-ntaleaga tot carii nu-ntaleg sarbeste sau elineste. Carea primind ca un odor cel mai scump ceresc, pre Dumnedzau sa laudat, si pre noi la svanta ruga nu uitaret, si fiti sanatos'.In 1680 a vazut lumina tiparului Psaltirea de-ntales, cu text bilingv slavo-roman, iar un an mai tarziu Molitvalnic de-ntales (1681). In 1683 apare si lucrarea Parimiile de preste an.Timp de 25 de ani (1682-1686) a muncit asiduu la traduceri dupa izvoare grecesti si slavone, tiparind in limba romana Viata si petrecerea sfintilor, in patru volume. Aceasta lucrare, ca si Psaltirea in versuri, a circulat, asa cum apreciaza istoricii, in toate cele trei tari romane, contribuind la cultivarea indeletnicirii de a citi, a evlaviei in randul poporului, la intarirea constiintei nationale, dar si la imbogatirea vocabularului limbii romane, prin imprumutarea unor termeni din greaca si latina.Fragment din Tomosul sinodal al Bisericii Ortodoxe Romane autocefale privind canonizarea Sfantului Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei'Avand in vedere viata pilduitoare a invatatului Ierarh Dosoftei, evlavia sa calugareasca si intelepciunea sa sfanta, in talcuirea cuvantului lui Dumnezeu, pentru luminarea slujitorilor sfintelor altare si a poporului credincios, precum si pastrarea dreptei credinte, urmand obiceiul sinodal si chemand in ajutorul nostru puterea lui Dumnezeu, Celui inchinat si preamarit, Hotaram: Ca de acum inainte si in veci Ierarhul Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, sa fie numarat intre Sfintii Bisericii si sa fie pomenit si cinstit cu cantari de lauda in ziua de treisprezece a lunii decembrie.Poruncim, de asemenea, in Duhul Sfant, ca viata, slujba si icoana Sfantului sa fie primite cu evlavie de preotii, monahii si credinciosii ortodocsi.Spre deplina statornicire a celor pe care le-am hotarat in chip sinodal si canonic, intarim cu semnaturile noastre acest Tomos sinodal de canonizare a Sfantului Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, aducandu-l la cunostinta clerului si a tuturor dreptcredinciosilor din cuprinsul Patriarhiei Romane.Dat in Bucuresti,anul mantuirii 2005,luna iulie, ziua a cincea'.Un mare teolog, biograf al sfintilor si deschizator de drumuriSfantul Mitropolit Dosoftei a fost un ierarh pilduitor, legat de traditie, un aparator al Ortodoxiei, un mare om de cultura si un deschizator de drumuri, spune parintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale si exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucurestilor.Parinte arhimandrit, ce insemnatate are Sfantul Ierah Dosoftei in Biserica si in cultura romana?Mitropolitul Dosoftei a fost in cultura romaneasca si in special in Biserica un pionier in multe domenii. Sfantul Mitropolit Dosoftei este considerat primul mare poet roman, un pionier in arta versificarii, pentru ca el a versificat Psaltirea, si a fost unul dintre cei care au deschis drumul tiparirii Liturghierului in limba romana. Dupa cunostintele mele, el a fost primul ierarh care a tiparit o versiune completa a Liturghierului in limba romana, la Iasi, in 1679, fiind urmat de alte editii care au marcat fundamental istoria devenirii limbii romane: Liturghierele editate de Sfantul Mitropolit Antim Ivireanul (Targoviste, 1713), de mitropolitul Iacov Putneanul (Iasi, 1759) sau de mitropolitul Veniamin Costachi (Iasi, 1818), care au constituit modele si baze pentru toate editiile de dupa ele. Dar pentru ca atunci, in vremea mitropolitului Dosoftei, nu se putea publica o carte de cult, mai ales un Liturghier fara aprobarea unui mare patriarh, si in conditiile in care mitropolitul Moldovei n-a primit aprobare in acest sens de la patriarhul Constantinopolului, el s-a adresat patriarhului de Alexandria, care i-a dat binecuvantarea pentru tiparirea in limba romana.De ce este considerat un biograf al sfintilor?Pe mitropolitul Dosoftei il putem considera un biograf al sfintilor deoarece in Viata si petrecerea sfintilor i-a pomenit, pe langa sfintii cunoscuti ai intregii Ortodoxii, pe sfintii autohtoni, din Moldova. A scris despre Sfintii Partenie si Rafael de la Agapia Veche, despre sfintii de la Tazlau, de la Bisericani sau din alte zone, ale caror sfinte moaste le-a vazut cu ochii lui. Unele dintre acestea, povesteste mitropolitul Dosoftei, erau adapostite in sicrie sapate in trunchiuri de brad, in fata carora oamenii se inchinau cu multa evlavie. In canonizarea acestor sfinti de catre Biserica Ortodoxa Romana, un rol fundamental l-au avut descrierile facute de mitropolitul Dosoftei. De asemenea, Sfantul Dosoftei este unul dintre primii ierarhi romani care au vorbit despre Sfanta Parascheva si careia i-a inchinat cateva pagini in aceasta lucrare a sa, Viata si petrecerea sfintilor, la putini ani dupa ce sfintele sale moaste au fost aduse in Moldova, in anul 1641. Asadar, mitropolitul Dosoftei este autorul unei importante opere de pionierat in domeniul versificarii, in tiparirea textelor religioase in limba romana, precum si a vietii sfintilor.Ce trebuie sa ne amintim mereu in legatura cu acest erudit carturar?Mitropolitul Dosoftei a fost un ierarh pilduitor, un om legat de traditie si un aparator al Ortodoxiei. A fost, de asemenea, prin opera sa de pionierat, un deschizator de drumuri pentru numerosii oameni de cultura din tinutul Falticenilor: Creanga, care s-a legat de Falticeni, Sadoveanu, Labis, familia Lovinestilor, atatia si atatia oameni de cultura din acest tinut, aflat totusi intr-o oarecare izolare, departe de capitala Moldovei si, ulterior, de capitala Romaniei, dar un loc pe care el l-a binecuvantat cu sederea sa la Manastirea Probota, unde s-a nascut duhovniceste.De asemenea, a fost un ierarh marturisitor. A murit departe de tara, fiind inmormantat in Biserica 'Nasterea Domnului' din Jolkiew, astazi in Ucraina. A trecut la Domnul pe 13 decembrie 1693, la putin timp dupa ce a slujit Sfanta Liturghie, in biserica in care i se acordase un loc, de catre regele de atunci al Poloniei, spunand ucenicilor sai: 'Iata unde am ajuns noi a muri...'. S-a intins pe o lavita, a inchis ochii si in cateva clipe si-a dat sufletul lui Dumnezeu. (Articol publicat in ZiarulLumina din data de 12 decembrie 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 918

Id: 18596

Data: Dec 13, 2011

Imagine: