Sfantul Ierarh Leontie, odorul de mult pret al cetatii Radautilor

La 1 iulie Biserica pomeneste pe Sfantul Ierarh Leontie de la Radauti, unul dintre primii cuviosi vietuitori in pamantul Moldovei la sfarsitul secolului al XIV-lea si inceputul celui urmator. Datorita vietii alese si rugaciunilor sale care aveau darul vindecarii de boli si neputinte, evlavia populara l-a cinstit ca pe un adevarat sfant inca din timpul vietii, pastrandu-i cu mare cinste moastele dupa ce s-a mutat la Domnul. Astfel, in lucrarea Palinodia, alcatuita de teologul ucrainean Zaharia Kopistenski prin anii 1621-1622, se aminteste ca, la Radauti, in episcopie, Sfantul Leontie, facatorul de minuni, zace cu trupul intreg, la moastele sale avand loc, an de an, la 1 iulie, un pelerinaj.Despre Sfantul Leontie Traditia spune ca s-a nascut in nordul Moldovei, nu departe de Radauti, intr-o familie crestina evlavioasa. In cetatea Radautilor, Biserica Sfantul Nicolae a fost zidita de Voievodul Bogdan I (1359-1365), ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru izbanda in luptele purtate pentru a pune bazele unui stat liber si independent la rasarit de Carpati, in Ţara Moldovei. Acest lacas a fost mediul in jurul caruia Cuviosul Leontie a invatat carte si a deprins dragostea pentru cele sfinte, locul in care a facut primii pasi catre tainele lui Dumnezeu. Aici avea sa uceniceasca pe langa cuviosii sihastri ce se nevoiau in padurile seculare de pe valea Putnei, ducandu-le acestora hrana trupeasca si primind in schimb hrana spirituala. Vazand frumusetea vietii monahale, a ales calea Manastirii Bogdana, a carei obste s-a format tocmai in jurul ctitoriei voievodale a Bisericii Sfantul Nicolae, la umbra careia crescuse. La tunderea in monahism a primit numele Lavrentie, adunand in jurul sau numerosi ucenici ce l-au ales drept indrumator. Dupa primirea harului preotiei, Cuviosul Lavrentie s-a retras in Codrii Radautilor, continuandu-si viata de sfintenie in sihastrie.Schitul lui Lavrentie - prima sihastrie cunoscuta in nordul MoldoveiCatre sfarsitul secolului al XIV-lea, Cuviosul Lavrentie, impreuna cu ucenicii sai, a inaltat o biserica din lemn intr-o poiana, a ridicat chilii si a pus randuiala de slujba sihastreasca intr-un schit, ce avea sa fie numit Schitul lui Lavrentie sau Schitul Laura. Auzind acestea, mitropolitul Moldovei, Iosif Musat, a sfintit biserica ridicata, numind pe Cuviosul Lavrentie staret al schitului si parinte duhovnicesc al tuturor sihastrilor ce se nevoiau pe valea Putnei. Pravila hotarata de egumenul Lavrentie pentru obstea lavrei era urmatoarea: hrana o singura data in zi, la asfintitul soarelui, afara de sarbatori; somn de trei-patru ore pe noapte, iar de la miezul noptii pana dimineata - priveghere in biserica, dupa randuiala Sfantului Munte si traditia pustniceasca. Ziua, monahii se indeletniceau cu rucodelia, acel lucru de mana specific Patericului, ce impletea munca fizica si rugaciunea inimii. Din secolul al XVII-lea, vechiul schit devine metoc al Manastirii Putna, iar, ulterior, biserica schitului avea sa devina biserica de parohie. Pe locul unde a fost Sihastria lui Lavrentie, astazi se afla satul Laura, comuna Vicovul de Sus, din judetul Suceava.Cuviosul Daniil Sihastrul, ucenic al Sfantului LeontiePe cand era in Manastirea Sfantul Nicolae din Radauti, Cuviosul Lavrentie si-a apropiat drept ucenic pe un tanar, Dumitru, care la varsta de 16 ani a ales sa intre in monahism, primind numele David. Ieromonahul David avea sa-si urmeze invatatorul la schitul intemeiat de acesta in linistea Codrilor Radautilor. Dupa ce a vietuit o perioada in Manastirea Sfantului Lavrentie, a primit de la egumen binecuvantare si a imbracat marele si ingerescul chip al schimniciei, primind schima cea mare si schimbandu-i-se numele din David in Daniil. Cu putin timp inainte de anul 1450, s-a retras in codrii de pe valea paraului Secu, unde s-a nevoit timp de paisprezece ani, iar mai apoi, in nordul Moldovei, aproape de Putna, pe malul paraului Viteul, unde dainuieste pana astazi chilia-i daltuita in piatra. Şi spune Traditia ca nu erau alti sihastri mai sporiti decat Lavrentie si fiul sau duhovnicesc, Daniil, caci amandoi s-au invrednicit de la Dumnezeu cu darul mai inainte-vederii si al facerii de minuni, alergand la ei numerosi bolnavi pentru a afla vindecare.Cuviosul Lavrentie, de la carja arhiereasca la marea schima monahiceascaPrin stradania domnitorului Alexandru cel Bun, s-a intemeiat Episcopia Radautilor, biserica Manastirii Sfantul Nicolae devenind, astfel, Catedrala episcopala. Şi ramanand vacant scaunul arhieresc, mitropolitul Sucevei, clerul si credinciosii au ales episcop al Radautilor pe Cuviosul Lavrentie. Intors la manastirea sa de metanie acum ca arhiereu, si-a continuat viata de priveghere monastica impletita cu slujirea Bisericii, implinindu-si datoria de arhipastor al sufletelor credinciosilor din eparhie. Simtindu-se departe de linistea sihastriei si fiind inaintat in varsta, a decis sa se retraga din scaunul episcopal si sa se intoarca in mijlocul ucenicilor sai.Reintors in obstea Schitului Laura, al carei organizator era, Cuviosul s-a mai ostenit cativa ani in post si rugaciune, ajungand la masura desavarsirii. Avand darul de a-si cunoaste dinainte sfarsitul, a cerut sa primeasca marea schima monahala, primind numele de schimonahul Leontie. Şi adunand pe fiii sai duhovnicesti, le-a dat multe sfaturi si le-a randuit egumen si parinte spiritual pe Cuviosul Daniil Sihastrul, ucenicul sau. Şi sarutandu-i cu pace, si-a dat sufletul in mainile Domnului, fiind inmormantat de ucenicii sai in biserica din lemn a Schitului Laura, unde au inceput sa aibe loc minunate vindecari de boli. Canonizat de evlavia popularaVestea minunilor ce se savarseau la mormantul fericitului Leontie de la Laura s-a raspandit in intreaga tara, credinciosii ajungand a cere mitropolitului Moldovei sa accepte scoaterea din pamant a odoarelor duhovnicesti si stramutarea lor in Catedrala episcopala de la Manastirea Sfantul Nicolae (Bogdana) din Radauti. In dangat de clopote si in cantari de lauda, multime de clerici si credinciosi au purtat moastele Sfantului Leontie catre Catedrala episcopala, asezandu-le in partea dreapta a naosului. Zi de zi, oamenii in nevoi isi aflau alinarea si izbavirea din necazuri, inchinandu-se pentru mijlocirea Sfantului catre Dumnezeu. Drumul vechii catedrale musatine a fost numit, in popor, Drumul Sfantului, batut de credinciosi in pelerinaje si procesiuni, la nevoie.Traditia marturiseste ca Sfantul Leontie era praznuit la 1 iulie, zi in care, dupa savarsirea Sfintei Liturghii, se oferea o masa pentru pelerini, saraci si orfani, cunoscuta in popor sub numele de praznicul Sfantului. Timp de doua secole, cetatea Radautilor si-a cinstit ocrotitorul, de pe la anul 1430 pana la 1639, cand orasul a fost pradat de talhari, iar sfintele moaste au fost tainuite. Legenda spune ca monahii, afland de apropierea talharilor, au ascuns moastele Sfantului chiar sub locul unde erau depuse, in naos, in fata tabloului votiv al ctitorilor manastirii. Ziua de 1 iulie a fost praznuita cu aceeasi evlavie, pelerinajul credinciosilor a continuat an de an, pana in vara anului 1783, cand stapanirea austriaca a desfiintat Manastirea Bogdana, transformand-o in biserica de parohie. Fara obstea calugarilor care sporea cultul Sfantului cu rugaciune continua, vechea traditie s-a pierdut, pastrandu-se doar reminiscente in evlavia batranilor, in povesti populare sau in folclorul local.O serie de cercetari arheologice efectuate intre anii 1974-1977 aveau sa scoata la iveala odorul de mare pret, care nu parasise nici o clipa lacasul in care Sfantul Leontie a invatat carte si a primit voturile monahale si carja arhiereasca.Abia in anul 1991 moastele Sfantului Leontie au putut fi asezate intr-o racla, la loc de cinste, pentru a fi venerate de credinciosi, conform Traditiei de veacuri.Ceea ce credinciosii au cinstit de secole, Biserica a confirmat. Astfel, in sedinta de lucru din 20 iunie 1992, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat canonizarea oficiala a Sfantului Ierarh Leontie de la Radauti si includerea sa in calendarul crestin ortodox, cu data de praznuire 1 iulie. (articol de Alexandru BRICIU)Sursa: ziarullumina.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 757

Id: 1832

Data: Jul 2, 2009

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).