Împotriva celor ce se apropie foarte rar de Sfintele Taine:„Multe ca acestea se fac si astazi. Fiindca preotii nu stiu pe cei pacatosi si nevrednici a se împartasi de sfintele Taine, Dumnezeu face aceasta de multe ori, caci îi preda pe aceia Satanei. Când se întâmpla boli, sau curse, sau alte nenorociri de felul acestora, pentru aceasta se întâmpla. Aceasta o si spune Pavel, zicând: „De aceea, multi dintre voi sunt neputinciosi si bolnavi si multi au murit”. (I Corinteni 11, 30) „Şi cum se întâmpla aceasta, zici tu, daca noi ne apropiem de sfintele Taine o singura data în cursul anului?” Apoi acesta este raul cel mare, ca tu hotarasti vrednicia apropierii de sfintele Taine, nu dupa curatia cugetului, ci dupa intervalul de timp, si crezi ca aceasta este evlavie, de a nu te apropia de multe ori în cursul anului de Sfânta împartasire, nestiind ca, daca te apropii cu nevrednicie, fie chiar numai o data, aceasta îti pateaza si înfiereaza sufletul; iar daca te-ai apropiat cu vrednicie, fie chiar si numai o data, ti 1-ai mântuit.Îndrazneala nu este a te apropia de multe ori în cursul anului, ci a te apropia cu nevrednicie, fie chiar si o singura data în tot timpul anului. Noi însa ne gasim în asa stare de ticalosie si îndobitocire ca, desi în cursul anului facem mii de rele, totusi pentru îndepartarea de acele rele nu avem nici o grija, ci credem ca ne este de ajuns a nu îndrazni sa ne apropiem des de trupul lui Hristos, sau sa ne apropiem cu batjocura, neîntelegând ca cei ce L-au rastignit pe Hristos, o singura data L-au rastignit. Dar oare, fiindca o singura data L-au rastignit, pacatul lor este mai mic? Şi Iuda, o singura data a vândut pe Hristos! Dar cum? Oare faptul acesta 1-a scapat de raspundere? De ce faptul acesta sa-1 îndeplinim numai o data, si la un anumit timp în cursul anului? Timp de apropiere sa ne fie noua curatia cugetului. Nici o deosebire nu este între Pasca si Taina ce acum se savârseste; unul si acelasi lucru este, fiind acelasi har al Duhului, asa ca Pasca aceeasi este. Ceea ce graiesc acum o stiti voi cei initiati în Taine. Şi Vineri, si Sâmbata, si Duminica, si în ziua mucenicilor una si aceeasi jertfa se savârseste. „Caci de câte ori veti mânca aceasta pâine si veti bea acest pahar, moartea Domnului vestiti pâna când va veni.” (I Corinteni 11, 26). Nu prescrie tu, sau, mai bine zis, nu margini într-un timp anumit Jertfa cea fara de sânge. „Apoi, zici tu, cum de se numeste atunci Pasca?” Pentru ca atunci a patimit Hristos pentru noi.Deci, nimeni sa nu se apropie de acea Jertfa în alt mod, iar de aceasta în altul, fiindca o putere este, o valoare este, un har este, unul si acelasi trup este; nu doar ca aceea este mai sfânta decât aceasta, sau ca aceea este inferioara acesteia. Lucrul acesta îl stiti si voi, nimic mai nou vazând aici, afara doar de valurile (perdelele) acestea împodobite, si de stralucirea multimii. Zilele acelea au poate ceva mai mult decât acestea: atunci a început ziua mântuirii noastre, caci în acea zi S-a jertfit Hristos; dar în privinta Tainelor, nici o alta preferinta nu are una asupra celeilalte.Şi apoi, când tu te apropii de hrana aceasta pretioasa, îti speli gura; si când voiesti a te apropia de hrana cea duhovniceasca nu-ti speli sufletul, ci te apropii plin de necuratie? „Nu sunt de ajuns, zici tu, cele patruzeci de zile de post, pentru a curati de pacate chiar si pe cel mai încarcat cu ele?” Ce folos este, spune-mi, când cineva, voind a curati un loc, arunca acolo mirodenii, iar dupa câtva timp de la aruncarea mirodeniilor el pune balegarul; oare n-a disparut mirosul cel placut? Aceasta se petrece si cu noi. Ne-am facut vrednici de a ne apropia de cele sfinte dupa puterea noastra, apoi iarasi ne murdarim pe noi însine. Aceasta o spunem si pentru cei ce pot sa se curete în timpul celor patruzeci de zile.Deci, iubitilor, sa nu ne lenevim spre mântuirea noastra. „Ca un câine care se întoarce unde a varsat, asa este omul nebun care se întoarce la nebunia lui.” (Isus Sirah 34, 26; Pildele lui Solomon 26, li) Va rog sa va straduiti, ca sa nu ramâna zadarnica osteneala noastra. Caci numai astfel ne vom putea învrednici de bunurile cele fagaduite noua. Carora fie cu totii sa ne învrednicim, întru Hristos Iisus Domnul nostru, Caruia împreuna cu Tatal si cu Sfântul Duh, se cuvine marirea, puterea si slava acum si pururea si în vecii vecilor. Amin”.(Din Omilia a V-a a Sfântului Ioan Gura de Aur)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 597

Id: 38250

Data: Feb 17, 2014

Imagine: