Ocrotitor al copiilor, Sfântul Stelian este iubit de cei pe care îi ocroteste. Astazi, când întreaga Ortodoxie îl pomeneste, Biserica „Sfântul Stelian“ - Lucaci din Capitala îsi serbeaza hramul. La racla cu sfintele sale moaste de aici, copiii se închina si îi vorbesc în cuvinte numai de el întelese. Sfântul Cuvios Stelian Paflagonul este pictat în mod obisnuit cu un copil în brate, pentru neobosita sa misiune de a-i apara pe cei mici, ajutându-i în mod special pe copilasii bolnavi. Înca din timpul vietii a iubit copiii, rugându-se pentru ei si vindecându-i. Se stie ca în timpul vietii sale (sec. 7-8), în tara Paflagoniei din Asia Mica, au murit multi copii din cauza unei epidemii. Rugat de doua mame disperate care aveau copiii bolnavi sa-i vindece, Sfântul Stelian, care traia retras într-o chilie, s-a rugat foarte mult si molima a încetat. „De la acea minune pâna la plecarea sa la Domnul au venit în permanenta la chilia sa mame cu copii care se aflau în diferite suferinte. Rugaciunea lui este foarte puternica, având un efect foarte rapid. Asa ca el a intrat înca din timpul vietii în constiinta credinciosilor si în traditia locala, si apoi s-a extins în tot spatiul rasaritean ca ocrotitor al copiilor“, spune pr. Florin Şerbanescu, parohul Bisericii „Sfântul Stelian“ - Lucaci. Moastele Sfântului Stelian au ajuns în Muntele Athos dupa ce Asia Mica a fost cucerita de turcii selgiucizi (sec. 11). De aici, în anul 1736, a fost adusa o particica din sfintele sale moaste la noua biserica ridicata de catre mitropolitul Ştefan al II-lea al Ţarii Românesti. De atunci, moastele Sfântului Stelian sunt odorul cel mai de pret al Bisericii Lucaci.

Sfântul Stelian primeste rugaciunile

Lacasul de închinare care adaposteste moastele Sfântului Stelian se afla în vecinatatea Colegiului National „Matei Basarab“ din Bucuresti. La sfintele sale moaste vin atât mame însarcinate, cu prunci în brate, dar si cupluri care îsi doresc copii, familii care îi multumesc ori îi cer sa aiba grija de copiii lor trecuti de vârsta prunciei si credinciosi care vor sa-si spuna necazurile si suferintele convinsi ca sfântul îi ajuta. „Credinciosii vin în numar din ce în ce mai mare la racla Sfântului Stelian. Pentru ei, noi facem întotdeauna miercuri seara Acatistul Sfântului Stelian si Taina Sfântului Maslu, iar vineri seara acatistul. Duminica, dupa ce terminam de miruit toti credinciosii, nimeni nu pleaca din biserica decât dupa ce am citit rugaciunea catre Sfântul Stelian din acatistul sau“, spune pr. Florin Şerbanescu. Pentru credinta lor, Sfântul Stelian le primeste rugaciunile si îi ajuta. Parintele paroh povesteste despre familii care au dobândit copii, carora le-au daruit numele sfântului, si despre copii si adulti care s-au tamaduit de boli. „O doamna care a avut un accident vascular, cu o spitalizare îndelungata, în urma rugaciunilor ei si ale familiei a început sa îsi revina. Dupa ce a iesit din spital a venit staruitor la biserica si ne-a marturisit ca este sigura ca s-a vindecat prin ajutorul Sfântului Stelian. Un membru al consiliului parohial a avut tot un accident vascular si tot cu ajutorul Sfântului Stelian a reusit sa depaseasca boala. În momentul de fata vine regulat la biserica. Sunt unii care nici nu ne spun, aflam întâmplator de la alti credinciosi carora le-au marturisit ca s-au tamaduit, ca au capatat darul nasterii de prunci. Avem o familie care are un copilas bolnav si prin participarea constanta la Sfânta Liturghie, pe lânga ajutorul medical, a facut niste progrese deosebite. În momentul de fata este deja o performanta pentru el faptul ca poate sa vina singur la Sfântul Altar sa se împartaseasca“.

Lacasul din mahalaua Lucaci

Pelerinii la racla Sfântului Stelian vin din Bucuresti, dar si din tara. Uneori vin si de peste granita. „Sfântul Stelian este si ocrotitorul familiei, al comuniunii familiale, pentru ca în timpul epidemiei aceleia sfântul s-a rugat pentru pastrarea mediului familial. La Sfânta Taina a Cununiei eu le spun tinerilor sa ceara ajutorul sfântului în statornicia casniciei, în a pastra acest duh al familiei crestine care este atât de agresat astazi de tendinte seculariste si care relativizeaza viata de familie. Pe toti membrii familiei îi îndemnam sa poarte duhul rugaciunii, asa cum spune aceasta rugaciune frumoasa de la acatist: «Sa ocroteasca familiile si pe copiii nostri». Dar niciodata nu trebuie sa uitam ca pe primul plan ramâne cinstirea lui Dumnezeu. Sfintii sunt bineplacutii lui Dumnezeu si atunci noi ne rugam sfintilor ca prin intermediul lor sa ajunga rugaciunile noastre la El“, explica pr. Florin Şerbanescu. Spatiul unde se afla Biserica „Sfântul Stelian“ - Lucaci a fost închinat lui Dumnezeu înca din a doua jumatate a secolului 17, când, probabil, Radu Leon Voievod sau cel putin în timpul sau, s-a ridicat aici o biserica de lemn. Numele „Lucaci“ se trage de la boierul Luca, nume preluat si de mahala, care probabil a fost printre ctitorii acestei biserici. Aici si-a zidit ctitoria mitropolitul Ştefan al II-lea al Ţarii Românesti, daruindu-i odorul de mare pret, moastele Sfântului Stelian, în anul 1736. Biserica din piatra, închinata Sfântului Ierarh Nicolae, a dainuit mai mult de un secol, fiind afectata de cutremurele din 1802 si 1838. Dupa 1840, parintele Ioan Calarasanul, cu ajutorul a doi negustori macedoneni, Constantin Athanasiu si Anghel Hagi Pandele, a reusit ridicarea unei noi biserici. Sfintita de mitropolitul Nifon al Ţarii Românesti în anul 1842, biserica a mai primit hramurile Sfintii Împarati Constantin si Elena si Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. Dar peste doar cinci ani, biserica a cazut prada „focului cel mare“ din 23 martie 1847. Anton Pann, care locuia atunci în apropierea bisericii, scria ca „turlele Bisericii Lucaci ardeau ca niste torte“. Prin osârdia preotului Calarasanul, în trei ani, biserica se afla în starea în care s-a mentinut pâna azi. La refacerea bisericii a contribuit si Anton Pann, care era nu numai enorias, ci si cântaret onorific al bisericii. La moartea sa, în noiembrie 1854, a fost îngropat în dreptul ferestrei proscomidiarului bisericii. Astazi, în vecinatatea bisericii se afla si un monument ridicat ilustrului enorias. Biserica mai adaposteste si o icoana mare argintata, care îl reprezinta pe Sfântul Ierarh Spiridon - patronul pielarilor si al cizmarilor -, daruita la începutul secolului trecut de Pavel Negreanu, angrosist de pielarie. Racla în care se afla astazi sfintele moaste a fost realizata în 1941, iar în vremea pr. Şerbanescu s-a realizat un capac cu o ferecatura din argint. Pe lânga lucrarile întreprinse de pr. Şerbanescu, cum ar fi înfrumusetarea bisericii, realizarea unor icoane cu Sfântul Stelian, printre care si una speciala pentru procesiunea cu sfintele moaste care se tine în fiecare an în ziua de 25 noiembrie, biserica trebuie restaurata. „Astazi sunt necesare restaurarea bisericii, refacerea acoperisului, a exteriorului, a pardoselei si refacerea constructiilor din jurul bisericii. Am reusit sa rezolvam problema cu cadastrul, a regimului de proprietate, documentatia pentru restaurare si ne pregatim sa abordam lucrarile efective“, ne-a împartasit din planurile de viitor pr. Florin Şerbanescu. (Reportaj semnat de George Aniculoaie si publicat în “Ziarul Lumina” din data de 26 noiembrie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 449

Id: 35899

Data: Nov 26, 2013

Imagine: