Sfantul Voievod Ştefan cel Mare

La 2 iulie 1504, dupa o stralucita domnie de 47 de ani – neobisnuit de lunga pentru acele vremuri – inchidea ochii Marele Ştefan, strajerul cel viteaz si intelept al portilor crestinatatii . In tot acest rastimp Ţara Moldovei a cunoscut o inflorire spirituala si materiala despre care s-a raspandit vestea in toata Europa. Intreaga lume crestina a acelor vremuri a ramas cu rasuflarea taiata dupa rasunatoarea victorie de la Vaslui din 10 ianuarie 1475, impotriva puterii otomane, aflate in expansiune nestavilita. Ştefan cel Mare era al treilea domn roman (pe langa Iancu de Hunedoara si Vlad Ţepes), care reusea sa zdrobeasca o armata otomana, considerata de neinvins, dupa cucerirea Constantinopolului (1456), dupa cum informeaza site-ul doxologia.ro.Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare s-a nascut in Borzesti (in actualul judet Bacau). Era fiul lui Bogdan al II-lea si nepotul lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Dupa uciderea tatalui sau de catre Petru Aron, se refugiaza in Ţara Romaneasca, revenind dupa 6 ani si, sprijinit de Vlad Ţepes, il inlatura pe asasinul tatalui sau, fiind uns domn al Moldovei la 14 aprilie 1457 pe locul ce se chema campia Direptatii , langa cetatea Sucevei. Cu ajutorul lui Dumnezeu si barbatia moldovenilor In vremea lui Ştefan, Moldova se intindea de la Carpatii Rasariteni si pana la Nistru, pozitie care plasa micul stat in calea marilor furtuni ale vremii.Astfel, in decursul domniei sale, Ştefan cel Mare a purtat razboaie cu dusmani veniti din cele patru zari. Din rasarit a trebuit sa stavileasca incursiunile hoardelor tataresti, la miazanoapte si apus a trebuit sa vegheze asupra amenintarii nestatornicilor poloni si unguri, iar de la miazazi sufla vantul aspru al celei mai teribile amenintari a vremii: semiluna otomana.Scanteia declansatoare a ofensivei musulmane in Moldova a constituit-o amestecul voievodului Ştefan in treburile Ţarii Romanesti care, prevazand ca va avea de luptat in curand cu turcii – refuzase sa plateasca tribut Portii – a cautat sa puna un domn prieten, lucru pe care l-a si reusit in 1473, cand il inlatura pe Radu cel Frumos, vasal turcilor.Infuriat de indrazneala domnitorului moldovean, Mahomed al II-lea, cuceritorul cetatii milenare a Bizantului, il trimite in Moldova pe Soliman pasa cu o oaste de 120.000 de oameni. Spune legenda ca vazand Ştefan puzderia cea de turci, n-a fost chip sa se bata fatis si la loc larg. Indata a cotigit-o Ştefan cu oastea indarat, pe ici, pe colea. Şi tot i-a tras pe turci, incet-incet, drept pe unde stia nazdravanul Moldovei ca-i va face chisalita pe dusmanii care voiau sa-i inchinam tara cu voie, ori fara voie . Locul cel mai favorabil moldovenilor pentru confruntarea finala s-a dovedit a fi langa Vaslui, langa localitatea Podu Inalt .In dimineata zilei de 10 ianuarie 1475, Ştefan, cu cei 40.000 de osteni ai sai, dadu atacul pe neasteptate, configuratia campului de lupta, ceata si terenul mlastinos nedand armatei otomane posibilitatea - superioare nu doar numeric, ci si tehnic - sa se desfasoare. Şi spune acelasi izvor ca asa, cu ajutorul lui Dumnezeu si cu barbatia ostasilor moldoveni, a scapat Ştefan Voda tara de necaz si de inchinare inaintea paganului .Europa elogiaza victoria lui ŞtefanBiruinta lui Ştefan Voda cel Mare a impresionat intr-atat lumea crestina, incat cronicarul polon Dlugosz il elogia prin cuvintele: O, barbat demn de admirat, care cel dintai dintre principii lumii a repurtat in zilele noastre o victorie atat de stralucita impotriva turcilor. Dupa parerea mea, el este cel mai vrednic sa i se incredinteze conducerea si stapanirea lumii si mai ales functia de comandant si conducator contra turcilor, cu sfatul comun, intelegerea si hotararea crestinilor, pe cand ceilalti regi si principi crestini trandavesc in lene, in desfatari si lupte civile , iar papa Sixt al IV-lea intr-o scrisoare adresata voievodului moldovean si datata la 10 martie 1476, scria: lucrarea ta asupra necredinciosilor turci, vrajmasi comuni, savarsita pana acum cu intelepciune si barbatie au adaos atata stralucire numelui tau, ca esti in gura tuturor si esti laudat cu deosebire de toti, in unire de simtiri. Cu voia lui Dumnezeu au fost infranti crestinii Constient ca infrangerea suferita de turci nu insemna si disparitia pericolului otoman, domnul moldovean scrie la 25 ianuarie 1475 mai multor conducatori europeni, aducandu-le la cunostinta victoria obtinuta si cerandu-le ajutor militar, in eventualitatea unor noi incursiuni otomane. Cu toate felicitarile si promisiunile primite, Ştefan n-a fost ajutat de nimeni atunci cand, anul urmator, insusi sultanul Mahomed al II-lea a venit in Moldova, cu o armata de 200.000 de oameni. Aflati in evidenta inferioritate, moldovenii au aplicat strategia devenita traditionala in tarile romane, a hartuielii si pustiirii regiunilor strabatute de ostile dusmane.In ziua decisiva luptei, la 26 iulie 1476, asa cum scrie in pisania bisericii ridicate dupa 20 de ani, la Razboieni, locul confruntarii, s-au ridicat puternicul Mahomed, imparatul turcesc, cu toate puterile sale rasaritene… si au venit sa prade si sa ia Ţara Moldovei. Şi au ajuns pana aici, la locul numit Valea Alba (n.r. sau Razboieni). Iar noi, Ştefan Voievod si cu fiul nostru Alexandru am iesit inaintea lor si am facut mare razboi cu ei, in luna iulie 26; si cu voia lui Dumnezeu au fost infranti crestinii de pagani. Şi au cazut acolo multime mare de ostasi ai Moldovei .Mahomed isi continua marsul, atacand cetatile Suceava, Neamtul si Hotinul, fara a reusi sa le cucereasca. Afland ca Ştefan pregateste o noua oaste, ca ungurii si polonezii se apropie de granitele Moldovei cu ajutor armat, scazand resursele de hrana, iar epidemia de ciuma nimicindu-i tot mai multi soldati, hotari retragerea, fara a-si vedea realizat planul de supunere a tarii.Din nefericire, in 1484, noul sultan Baiazid al II-lea, ataca pe neasteptate cetatile Chilia si Cetatea Alba si le cucereste, ceea ce a avut pentru Moldova urmari foarte nefavorabile, inchizandu-se, astfel, drumul spre Marea Neagra.Intrucat garnizoanele turcesti instalate in cetatile cucerite reprezentau o permanenta amenintare, viteazul si inteleptul domn hotari, pentru binele tarii, sa incheie in 1489 un tratat de pace cu turcii, obligandu-se sa plateasca un tribut anual de 3000 de florini venetieni.O epoca plina de lupteEpoca Binecredinciosului voievod a fost, dupa cum spune istoricul Ştefan S. Gorovei o epoca plina de lupte, care s-au purtat pentru ca nu s-a putut altfel, dar care nu e numai o vreme de lupte si care, cu toate jertfele si pagubele care au trebuit sa fie, n-a saracit tara si nici n-a sleit-o de principala ei forta, cea umana. O epoca, in acelasi timp, de desavarsire a constructiei de stat, o epoca de inflorire a culturii si artelor, o epoca in care Moldova s-a acoperit de monumente stralucitoare, o epoca in care s-au copiat sute (poate mii!) de manuscrise impodobite cu miniaturi, manuscrise dintre care unele, ajunse in strainatate, sunt socotite printre cele mai pretioase din depozitele unor muzee de mare faima.Numai un asemenea om – care (si acest lucru trebuie spus si repetat) nu a facut razboaie pentru cuceriri pe seama altor popoare, reusind, totusi, o cucerire mult mai trainica: cea a sufletului propriului sau popor – numai un asemenea om a putut capata, in perspectiva celor cinci veacuri care ne despart de el, statura aceasta monumentala si stralucitoare: monumentalitate care nu striveste si stralucire care nu orbeste .Mare ctitor de locasuri sfinteSpune legenda ca Ştefan cel Mare si Sfant ar fi ctitorit 44 de biserici si manastiri. Nu au dainuit toate pana in zilele noastre, insa cele care au ajuns pana la noi, arata grija si darnicia domnului pentru Biserica si podoaba ei.Trebuie amintita, in primul rand manastirea Putna, manastirea cea mai apropiata sufletului voievodului – prima sa ctitorie – pe care a ales-o si ca loc pentru odihna vesnica.O alta ctitorie stefaniana este Voronetul, ridicat pe locul unui schit din lemn, in care, potrivit traditiei, ar fi trait Daniil Sihastrul, de la care domnitorul a primit sfat si cuvant de mangaiere in ceas de grea cumpana in timpul luptelor pentru apararea pamantului stramosesc. Biserica – cu hramul Sfantul Mucenic Gheorghe – a fost ridicata in mai putin de patru luni, din 26 mai pana in 14 septembrie 1488. Ea si-a castigat un renume deosebit in intreaga lume pentru picturile sale exterioare.In timpul domniei lui Ştefan manastiri ca Probota, Moldovita, Bistrita, Humor s.a., ridicate de inaintasii sai la scaun, si-au continuat existenta, primind diferite danii din partea domnitorului.Numarul lacasurilor de inchinare a sporit prin manastirile, schiturile si bisericile de mir ridicate de Ştefan sau de boierii sai. La multe din ctitoriile inaintasilor au fost ridicate constructii noi ori au fost refacute cele existente. De pilda, la manastirea Neamt a ridicat din temelie o biserica noua cu hramul Inaltarea Domnului , existenta si astazi, terminata la 14 noiembrie 1497. La Bistrita a zidit o clopotnita cu paraclis, care, de asemenea, dainuieste pana in zilele noastre. In ultimii ani de domnie a inaltat o biserica noua la manastirea Dobrovat, langa Iasi.In afara de manastiri, credinciosul domn a ctitorit si numeroase biserici de mir - cu mult mai multe decat manastirile – construite, de obicei, pe locul bataliilor. Ştefan cel Mare, mantuitorul neamului Din veneratie adanca pentru Ştefan cel Mare, Mihai Eminescu si alti tineri de nadejde pentru neamul romanesc au organizat cu mari stradanii festivitatile de la Putna din 1871. La vibrantele apeluri ale studentilor de la Viena pentru sarbatoarea de la Putna, studentii romani de la Paris declarau in raspunsul lor ca ei vad in personalitatea Voievodului Ştefan cel Mare o figura suprema , deoarece in el s-a intruchipat conceptiunea unei singure Romanii .Organizatorii memorabilei ceremonii de la Putna scriau despre Ştefan Voda ca a fost cel mai mare aparator al romanismului in Orient si al civilizatiei crestine in secolul al XV-lea. El a infrant incursiuni barbare, nu numai spre gloria si fericirea natiunii romane, ci si spre binele Europei intregi .Pe frontispiciul arcului de triumf ridicat de ei la intrarea in Manastirea Putna stralucea inscriptia: Memoriei lui Ştefan cel Mare, mantuitorul neamului .

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 588

Id: 23030

Data: Jul 2, 2012

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).