Biserica Ortodoxa îi praznuieste, astazi, 4 iunie 2014, pe Sfintii Mucenici Zotic, Atal, Camasie si Filip de la Niculitel, martirizati în secolul al IV-lea, cinstirea lor facându-se în aceasta zi înca din vechime. Ei fac parte din cei 36 de mucenici care au patimit pentru Hristos pe pamântul tarii noastre, în vechea cetate Noviodunum, Isaccea de astazi, la sfârsitul veacului al III-lea si începutul veacului al IV-lea.Sfintele trupuri ale celor patru mucenici au fost descoperite printr-o fericita întâmplare în vara anului 1971 si sunt printre putinele moaste întregi din întreaga lume ortodoxa.Dupa ce Zotic, Atal, Camasie si Filip au fost martirizati în cetatea Noviodunum, crestinii le-au luat trupurile în taina si le-au depus într-o cripta martiricon din Niculitel, unde se mai aflau si moastele altor sfinti mai vechi. Faptul în sine este deosebit de important. El dovedeste nu numai ca crestinismul propovaduit de Sfântul Andrei în teritoriul lupilor de la Istru fusese acceptat de timpuriu de catre locuitorii autohtoni ai acestei margini de lume, ci si ca fusese marturisit muceniceste. Lucru probat, iata, de grija crestinilor contemporani celor patru sfinti de a le depune trupurile martirizate alaturi de cele ale altor mucenici care îl marturisisera pe Hristos, dupa unele pareri, cu aproximativ un secol mai înainte.Cercetarile arheologice desfasurate aici au scos la iveala vechiul mormânt martiric, ridicat pentru adapostirea a doi sfinti ale caror nume nu s-au pastrat însa. Mormântul mai avea si o constructie anexa. În pamântul de sub cripta, arheologii au descoperit doua vase de ofranda si o placa de gresie cu inscriptia în limba greaca: "aici si acolo sângele martirilor", informeaza "Ziarul Lumina".Deasupra criptei a fost zidita ulterior o basilica din piatra în care s-a slujit mult timp dupa aceea. Razboaiele, pustiirile si înrobirile produse de neamurile navalitoare în drumul lor spre Roma Eterna au dus la caderea multor cetati de pe malurile fluviului, dar si la distrugerea zidurilor basilicii de la Niculitel, ce pastra sub pardoseala ei cripta cu nepretuitele odoare ale crestinismului primar.Descoperirea sfintelor moaste dupa o ploaie torentialaNumeroasele ploi torentiale care au cazut în vara anului 1971 la Niculitel au spalat o ulita dintr-o parte a satului, lasând sa se vada o misterioasa cupola de piatra. Localnicii au crezut ca este vorba despre un loc în care fusese îngropata o comoara. Câtiva dintre ei s-au încumetat si au spart cupola, coborând în cripta un felinar. Când au vazut ramasitele pamântesti, s-au speriat si au anuntat autoritatile. Cercetatorii sositi la fata locului au descoperit în cripta osemintele celor patru sfinti puse într-un sicriu din lemn, iar pe unul dintre pereti, deasuprea sicriului, doua inscriptii grecesti scrise cu rosu în tencuiala: "Martirii lui Hristos" si "Martirii Zoticos, Atalos, Camasis, Filipos". Fiecare inscriptie era protejata de câte o cruce cu monograma Mântuitorului Iisus Hristos.Despre vietile acestor sfinti nu se cunosc prea multe lucruri. Numele lor sunt trecute în martirologiile siriac si ieronimian, care le asaza pomenirea în ziua de 4 iunie, lucru pastrat de Biserica Ortodoxa pâna astazi.Salvarea moastelor într-o noapte de ianuarie Autoritatile vremii au încercat, ca si în alte cazuri similare (Adamclisi, spre exemplu), sa musamalizeze descoperirea si sa nu sufle o vorba despre sfinti. Din acest motiv, moastele au fost lasate pe loc pentru multa vreme, supuse intemperiilor, pretextându-se ca ele trebuie cercetate de catre specialisti de la Bucuresti. În noaptea de 17 ianuarie 1973 însa, cu binecuvântarea fericitului întru adormire Antim Nica, arhiepiscopul Dunarii de Jos din acea perioada, Preasfintitul Gherasim Constanteanul pe atunci, actualmente Arhiepiscopul Râmnicului, împreuna cu parintele consilier Dumitru Capaciurea de la Macin au ridicat cu evlavie si curaj sfintele moaste, trecând peste toate ordinile Securitatii si ale celorlalte autoritati din zona, si le-au dus la Manastirea Cocos, unde au fost pregatite si apoi asezate spre venerare credinciosilor. Vestea s-a raspândit cu repeziciune, credinciosii au început sa vina cu sutele la sfintele moaste, zadarnicind astfel încercarile de a se face disparute sfintele relicve crestine.Din acea memorabila noapte si pâna astazi, moastele Sfintilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie si Filip se pastreaza într-un baldachin de cires care poarta pe el zugravita icoana celor patru sfinti. Curajoasa recuperare a sfintelor moaste este eternizata într-o fresca pictata în pronaosul bisericii vechi cu hramul "Sfântul Atanasie cel Mare din Niculitel", în anul 1990, de catre pictorul Grigore Popescu.O data pe an, sfintii se întorc în cripta martiricaImportanta cu totul exceptionala a ansamblului paleocrestin de la Niculitel pentru istoria crestinismului românesc, dar si pentru cel universal, a determinat Arhiepiscopia Dunarii de Jos sa ridice în anii â80 ai secolului trecut, în plina epoca ateista, un edificiu care protejeaza martiriconul si ruinele basilicii paleocrestine, în incinta caruia sunt expuse vestigiile gasite în acest loc sfânt în timpul sapaturilor arheologice. Odata cu întronizarea Înalt Preasfintitului Teodosie ca Arhiepiscop al Tomisului, s-a instituit traditia ca, în fiecare an, în preziua praznuirii Sfintilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie si Filip, dupa oficierea Sfintei Liturghii în biserica mare a Manastirii Cocos, sfintele moaste sa fie purtate în procesiune la Isaccea, apoi la martiriconul din Niculitel, unde se face priveghere toata noaptea. Apoi, sunt depuse exact în cripta în care au fost descoperite, unde ramân pâna a doua zi. Dupa încheierea praznicului, ele sunt purtate în mare cinste spre Manastirea Cocos, unde vor aduce bucurie si alinare vietuitorilor de aici si miilor de închinatori care vin din întreaga tara, pâna anul viitor când vor fi din nou purtate, ca si acum mai bine de 16 secole, în respect si venerare, spre locurile în care au patimit si au fost înmormântati.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 849

Id: 41266

Data: Jun 4, 2014

Imagine: