Biserica Ortodoxa sarbatoreste la 29 iunie pe Sfintii Apostoli Petru si Pavel, doi stâlpi ai bisericii noastre.Sfântul Apostol Petru era originar din Betsaida (în Galileea Palestinei). Era fiul lui Iona si fratele mai mare al Sfântului Apostolul Andrei, cel întâi-chemat. Numele sau din parinti era Simon. Casatorindu-se cu fiica lui Aristobol (fratele Sfântului Apostol Barnaba) s-a mutat în Capernaum, un oras asezat pe malul lacului Ghenizaret care era bogat în peste si de aici a deprins si meseria de pescar. Numele de Petru l-a primit de la Însusi Domnul Iisus Hristos, care s-a uitat la el si i-a spus „Tu esti Simon, fiul lui Iona; tu te vei chema Chefa (ce se tâlcuieste: Petru)” (Ioan 1, 42). Petru i-a fagaduit Mântuitorului Iisus Hristos ca Îl va iubi întotdeauna, dar în timpul patimilor Lui, s-a lepadat de trei ori, nerecunoscând în fata garzilor ca îl cunoaste pe Domnul Iisus Hristos. Imediat s-a cait de fapta sa si a început sa plânga amar. Iisus a prezis dinainte ca Petru se va lepada de El de trei ori în Joia mare. Greseala i-a fost iertata, caci dupa Învierea Sa, Mântuitorul s-a aratat Apostolilor si l-a întrebat pe Petru de trei ori daca îl iubeste. Cel ce a zis în Joia Mare de trei ori ca nu-L cunoaste, acum spune de trei ori: „Doamne, Tu stii toate. Tu stii ca Te iubesc”, iar Iisus i-a zis: „Paste oile Mele” (Ioan 21, 17), reasezându-l în misiunea de apostol. Dupa Înaltarea Mântuitorului la cer si Pogorârea Sfântului Duh, plin de curaj si de Duh Sfânt, Sfântul Apostol Petru a propovaduit pe Hristos în Ţara Sfânta, în orasele din Asia Mica si a ajuns pâna la Roma împaratilor pagâni (în jurul anului 57 d. Hr.). În timpul persecutiilor împotriva crestinilor declanșate de catre împaratul Nero, dupa incendierea Romei în anul 64 d. Hr., a fost arestat împreuna cu Apostolul Pavel. Sfântul Petru a fost condamnat la moarte si executat prin rastignire pe cruce cu capul în jos (la cererea lui, spre a se deosebi de modul rastignirii lui Iisus Hristos), în anul 67 d. Hr., lânga fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei.Sfântul Apostol Pavel s-a nascut între anii 1-5 d. Hr. în orasul Tars, capitala provinciei Cilicia (Asia Mica), fiind numit la nastere Saul. Tatal sau era evreu –fariseu. Înainte de a veni în Tars locuise în Roma si obtinuse dreptul de cetatenie romana. Saul a fost elev al învatatului rabin Gamaliel. Dupa studiile îndrumate de marele rabin, Saul devine cel mai stralucit discipol al acestuia, având calitati intelectuale deosebite, precum si zeul si fanatismul religios al unui fariseu. De aceea, Saul a fost un aprig urmaritor al crestinilor, fiind prezent la lapidarea Sfântului Apostol Ştefan, Întâiul-Mucenic (Fapte 7, 58). În anul 33 Saul cere aprobarea marelui preot Caiafa pentru a pleca la Damasc în urmarirea crestinilor. Faptele Apostolilor arata prefacerea sufleteasca a lui Saul, prigonitorul crestinilor, în Pavel, apostolul lui Hristos. În timp ce se afla pe cale o lumina din cer, ca de fulger, l-a învaluit deodata. Şi, cazând la pamânt, a auzit un glas, zicându-i: Saule, Saule, de ce Ma prigonesti? Iar el a zis: Cine esti, Doamne? Şi Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu Îl prigonesti. Greu îti este sa izbesti cu piciorul în tepusa. Şi el, tremurând si înspaimântat fiind, a zis: Doamne, ce voiesti sa fac? Iar Domnul i-a zis: Ridica-te, intra în cetate si ti se va spune ce trebuie sa faci. Iar barbatii, care erau cu el pe cale, stateau înmarmuriti, auzind glasul, dar nevazând pe nimeni (Fapte 9, 1-22). Aflat de Apostolul Anania, în urma unei vedenii dumnezeiesti, Saul îsi regreta faptele si este botezat de Anania. Curând dupa convertire, Saul îsi schimba numele în Pavel, iar mai târziu a fost inclus în ceata Apostolilor. Pavel a propovaduit Evanghelia pe o zona foarte întinsa, din Arabia pâna în Spania, atât la evrei, cât si la pagâni. Pavel si-a petrecut viata de crestin în suferinta si lucrând pentru Hristos, înfiintând si organizând Biserici pretutindeni. A atins o asa stare de îmbunatatire încât spune Bisericii din Galatia: nu eu, ci Hristos traieste în mine (Galateni 2, 20). Sfântul Pavel a fost martirizat împreuna cu Sfântul Apostol Petru, în timpul împaratului Nero, prin decapitare.Sfintii Apostoli Petru si Pavel ocrotitori ai celor privati de libertateSfintii Apostoli Petru si Pavel sunt considerati ocrotitori ai celor privati de libertate din România, deoarece în penitenciare ajung oameni care au gresit fata de Dumnezeu, precum acesti doi corifei ai Ortodoxiei. Sfântul Petru s-a lepadat de El, iar Sfântul Pavel i-a prigonit pe crestini, dar dupa cainta puternica au fost iertati, de aceea ei reprezinta un exemplu de iertare si încredere în bunatatea lui Dumnezeu pentru cei care gresesc. De asemenea, cei doi Sfinti Apostoli au fost închisi, nu pentru ca au facut ceva rau, ci pentru vina ca L-au marturisit pe Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu si Mântuitor al oamenilor.În 1993 si 1997, între Patriarhia Româna si Ministerul Justitiei s-au semnat niste protocoale privind desfasurarea asistentei religioase în sistemul penitenciar românesc. Potrivit acestor protocoale, Sfintii Apostoli Petru si Pavel au fost considerati ocrotitori ai sistemului penitenciar din România, datorita vietii pe care au avut-o Sfintii Apostoli Petru si Pavel. Totodata, prin Legea 293 din 28 iunie 2004, privind statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor, se arata ca "ziua de 29 iunie se proclama ca zi a personalului din sistemul administratiei penitenciare" (la articolul 77). În fiecare unitate penitenciara din tara noastra au fost înfiintate biserici, capele si paraclise, unde exista câte un preot ortodox. Preotii din penitenciare se ocupa, pe lânga slujirea liturgica, si de acordarea serviciilor de asistenta religioasa si consiliere spirituala a tuturor detinutilor care solicita acest lucru. Aceste servicii se realizeaza în colaborare cu Directia Reintegrare Sociala din fiecare unitate în sistem penitenciar din tara noastra.Post în cinstea Sfintilor Apostoli Petru si PavelÎn Biserica Ortodoxa Româna, anul acesta, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel a început luni, 16 iunie 2014. Spre deosebire de celelalte posturi care au o durata fixa, Postul închinat Sfintilor Apostoli Petru si Pavel are o durata variabila de la an la an, în functie de data variabila a Sfintelor Pasti. Dat fiind rolul major pe care l-au avut acesti Sfinti Apostoli ai Mântuitorului în raspândirea creștinismului, Biserica a rânduit ca praznuirea lor sa fie pregatita printr-o perioada de post, adica printr-o primenire atât trupeasca, cât si duhovniceasca a crestinilor.Aceasta perioada ne ofera prilejul de a medita asupra misiunii pe care cei doi mari Apostoli ai Bisericii au facut-o pentru propovaduirea Evangheliei lui Hristos. Postul presupune abstinenta, sporirea rugaciunii, pentru ca astfel sa înmultim fapta cea buna, sa ne gândim si la suferintele aproapelui, iar Biserica sa înmulteasca lucrarea ei misionara, urmând zelului misionar al Sfinților Apostoli Petru și Pavel, precum și al celorlalți Apostoli ai Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.Durata si modul de postireÎnceputul Postului Sfintilor Apostoli este în functie de data Sfintelor Pasti. Începe întotdeauna luni dupa Duminica Tuturor Sfintilor. Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, Postul Sfintilor Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Pastele cade pe 4 aprilie, pâna în situatia în care poate fi desfiintat, atunci când Pastele este praznuit dupa data de 1 mai. Asa s-a întâmplat în anii 1945 si 1956 când Învierea a fost praznuita pe 6 mai, iar Sfântul Sinod a hotarât ca postul sa se tina în cele trei zile dinaintea sarbatorii Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (sarbatoarea cazând înaintea Duminicii Tuturor Sfintilor, în seara careia se lasa sec de obicei). Aceeasi situatie a fost si în 1983 (Învierea Domnului - la 8 mai), când postul a fost numai de doua zile (27-28 iunie). Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel este un post usor. În fiecare sâmbata si duminica este dezlegare la peste, vin si ulei, precum si de sarbatoarea Nasterii Sfântului Ioan Botezatorul (24 iunie). Învatatura pentru posturi din Ceaslovul mare arata ca luni, miercuri si vineri se manânca legume fara ulei, marti si joi aceleasi cu untdelemn si vin. Dezlegarea la peste se da si luni, marti si joi daca atunci cade sarbatoarea vreunui sfânt cu doxologie mare si cu cruce neagra în calendar, iar când o astfel de sarbatoare cade miercuri sau vineri se dezleaga la untdelemn si vin. Şi în caz de hramul bisericii se da dezlegare la peste. Daca însusi praznicul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel cade miercuri sau joi, se face dezlegare la peste, vin si ulei.Pe întreaga durata a acestui Post, ca si în cazul celorlalte posturi din cursul anului bisericesc, nu se fac nunti, pentru ca perioada de postire nu este compatibila cu bucuria si petrecerile care însotesc de regula nuntile.Prin tinerea acestui post se cinstesc si darurile Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfintii Apostoli la Cincizecime, de aceea în vechime acest post se mai numea Postul Cincizecimii.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 738

Id: 41952

Data: Jun 27, 2014

Imagine: