Sfintii Imparati Constantin si Elena in bisericile din Mitropolia Munteniei si Dobrogei
Flavius Valerius Aurelius Constantinus Augustus, cunoscut in istorie drept Constantin I, imparatul romanilor (306-337), a primit de-a lungul timpului, pe buna dreptate, inca doua apelative: pentru istoria universala, pe acela de cel Mare", iar pentru istoria Crestinismului, pe acela de sfant". In vremurile tulburi, in care crestinii erau discriminati pentru credinta in Hristos, denuntati ca dusmani ai Statului, ai legii si ai ordinii publice, judecati pentru tradare, torturati si ucisi ca faptasi ai celor mai abominabile crime, domnia imparatului Constantin a schimbat lumea. Odinioara, cinstit in tainele catacombelor si in ascunzatori, numele lui Hristos a putut fi slavit in libertate, in mijlocul cetatii, fiind scris pe Steagurile ostirilor si devenind simbolul biruintei impotriva slujitorilor raului.Aceasta schimbare a starii lucrurilor se datoreaza unei revelatii pe care Constantin a avut-o inainte de batalia de la Ponce Milvius, impotriva imparatului Maxentiu, un inversunat persecutor al cres¬tinilor, la 27 octombrie 312. In hoc signo vinces (In acest semn vei invinge) i-a spus imparatul tuturor acestui imparat vremelnic, descoperindu-Se pe Sine, asa cum o facuse odinioara cu Apostolul neamurilor, pe drumul Damascului, istoricul Eusebiu de Cezareea descrie semnul vazut de Constantin ca fiind hrismonul, combinatia literelor grecesti X si P, initialele numelui Hristos" (Viata Imparatului Constantin 1,28), in timp ce Lactantiu relateaza ca ar fi vorba despre semnul Sfintei Cruci (Despre moartea persecutorilor 44,5).Vicoria lui Constantin insa nu a fost doar unul dintre numeroasele sale succese militare, ci, totodata, victoria crestinismului impotriva lumii antice pagane. In anul urmator, Constantin a emis celebrul Edictul de la Milano (313), oficializand libertatea crestinismului. Tot el este cel care a oferit in dar crestinilor edificiile imperiale din principalele orase, asa-numitele basilikai, de la care provine in limba romana cuvantul biserica. Şi tot el a convocat, un deceniu mai tarziu, Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), unde Sfintii Parinti au intocmit primele sapte articole ale simbolului de credinta - CREZUL.La aceste hotarari importante in viata lumii vechi si mai ales in viata crestinilor a contribuit tot atat de mult si Sfanta Elena, mama victoriosului imparat, care mai este cunoscuta si prin aceea ca a condus lucrarile de zidire a primei biserici de la Locurile Sfinte din Ierusalim, pe locul unde a descoperit Sfanta Cruce a Domnului.Din perspectiva tuturor acestor evenimente se poate intelege de ce anume imparatul Constantin si mama sa, Elena, au ramas in istoria Bisericii ca sfinti si - mai mult decat atat - ca intocmai cu Apostolii , adica la fel de importanti pentru noi ca si ucenicii trimisi de catre Mantuitorul la propovaduirea Evangheliei. Şi alti imparati au fost cinstiti de-a lungul timpului ca sfinti, unii au primit apelativul cel Mare" sau cea Mare", dar iubirea crestinilor pentru Constantin si Elena se vede mai mult din faptul ca, in limbajul bisericesc, sarbatoarea inchinata acestora la 21 mai, nu mai are nevoie de nici o specificare in plus. Ei sunt, pur si simplu, Sfinti Imparati prin aceasta intelegandu-se importanta lor in viata Bisericii.Poporul roman dreptcredincios au avut dintotdeauna o dragoste si o evlavie aparte pentru Sfintii imparati Constantin si Elena botezandu-si copiii cu numele lor, ridicand biserici care ii au ca ocrotitori. Unul dintre cei mai mari Ctitori de biserici de:1a noi, la randul sau un sfant al neamului nostru si purtator al numelui primului imparat crestin, este binecredinciosul voievod Constantin Brancoveanu (1688-1714) care a marturisit constant fara abatere, pana la moartea sa muceniceasca, credinta pentru Mantuitorul Iisus Hristos.De la Edictul de la Milano prin care s-a proclamat libertatea de manifestare a Crestinismului s-au implinit anul acesta 1700 de ani. Pentru acest fapt, Sfantul Sinod a hotarat proclamarea anului 2013 ca an al cinstirii Sfintilor imparati Constantin si Elena. Acest album, dedicat lacasurilor de cult din  Mitropolia Munteniei si Dobrogei, care ii au drept ocrotitori pe ilustrii imparati, reprezinta q marturie a cinstirii de care acestia s-au bucurat intotdeauna in randul poporului roman. Numai in Mitropolia Munteniei si Dobrogei au fost inaltate 226 de lacasuri sfinte de rugaciune, incepand cu veacul al XVIII-lea si pana astazi, incepand cu maica bisericilor Ţarii Romanesti" - Catedrala Patriarhala din Bucuresti. Din exteriorul si interiorul acestor lacasuri sfinte, deseori monumente de arta si arhitectura, cititorii pot gati cateva informatii despre istoria lor, dar si despre darnicii ziditori (ctitori) ai acestora, care, de multe ori, purtau la randu-le numele Sfintilor imparati.Am gasit o cale ca sa alaturam imaginilor si un scurt istoric al tuturor acestor sfinte lacasuri, unele dintre ele adevarate monumente de arta si arhitectura romaneasca, ca un semn de omagiu inchinat atat Sfintilor imparati Constantin si Elena, cat si Ctitorilor acestor lacasuri care prin dragostea lor jertfelnica au mentinut vie flacara credintei in Hristos Domnul Cel inviat, aici, in spatiul ace§la binecuvantai de Dumnezeu cuprins intre Dunare si Carpati. (Din Nota editoriala)
Categoria: Actualitate ortodoxa
Data: Sep 26, 2013
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro: IPS Sofian Brasoveanul - Invierea fiicei lui Iair din categoria: IPS Sofian Brasoveanul audio,
Articole similare
Random Links
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei