La 21 mai în fiecare an Catedrala Patriarhala din Bucuresti îsi sarbatoreste ocrotitorii, pe Sfintii Împarati Constantin si Elena.Manifestarile religioase dedicate hramului au început din aceasta seara cu slujba Privegherii în cinstea Sfintilor Împarati Constantin si Elena, combinata cu stihiri din slujba Sfintilor Martiri Brâncoveni. Raspunsurile la strana au date de Grupul psaltic „Tronos“ al Catedralei patriarhale. De la ora 17:00, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ din Palatul Patriarhiei, a fost difuzat un film-reportaj despre Concursul national „Sfânta Euharistie - lumina vietii crestine“.Miercuri, 21 mai, de la ora 7:00 va avea loc scoaterea în procesiune a raclelor cu moastele Sfintilor Împarati Constantin si Elena, ale Sfântului Constantin Brâncoveanu si ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. De la ora 7:30 la 9:15, preotii si diaconii Catedralei patriarhale vor oficia în altarul de vara al Catedralei patriarhale slujba acatistelor sfintilor amintiti. De la ora 9:30 va fi oficiata Sfânta Liturghie, savârsita de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, iar la 12:30 va avea loc premierea câstigatorilor Concursului national „Sfânta Euharistie - lumina vietii crestine“.De la 13:15, în Sala „Europa Christiana“ din Palatul Patriarhiei vor avea loc premierea câstigatorilor Concursului national „Icoana ortodoxa - lumina credintei“ si vernisarea expozitiei cu lucrarile realizate de acestia.De la orele 15.00, va avea loc procesiunea cu moastele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhala pâna la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucuresti, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncovenesti (sfintita în anul 1707), unde a fost înmormântat acest sfânt martir al poporului român, în anul 1720.Procesiunea, la care vor participa ierarhi, preoti, monahi, monahii si credinciosi, se va desfasura pe traseul Catedrala patriarhala, aleea Dealul Mitropoliei, cu oprire la Crucea brâncoveneasca, strada Bibescu Voda, bulevardul Unirii, strada Sfintii Apostoli, cu oprire la Biserica „Asezamintele Brâncovenesti Domnita Balasa”, strada Palatul Justitiei, strada Danielopol Gheorghe, strada Poenaru Bordea, strada Operetei, bulevardul Natiunile Unite, Calea Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta, cu oprire la Universitatea Bucuresti (în vecinatatea careia au existat Manastirea „Sfântul Sava” si „Academia Domneasca”, rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu si sustinute material de catre familia domnitorului martir), bulevardul Ion C. Bratianu, iar apoi procesiunea se va încheia la Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” (în jurul orelor 17.00). Acolo, racla cu moastele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu va fi asezata spre venerare în baldachinul special amenajat în aceasta ctitorie brâncoveneasca.Traseul este similar celui pe care, în urma cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemna de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhala pâna la Biserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucuresti.Biserica cu hramul Sfinții Împarați Constantin și Elena a fost sfințita în 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreuna cu Mitropolitul Ștefan al Țarii Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzau. Sfântul locaș a fost pictat pentru prima data în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Același domnitor a hotarât, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca manastirea sa devina reședința mitropolitana.De fapt, Mitropolitul Ștefan își stabilise deja aici reședința înca de prin anul 1661. În 1925, când Biserica Ortodoxa Româna a fost ridicata la rangul de Patriarhie, Reședința mitropolitana a devenit Reședința patriarhala iar Catedrala mitropolitana a devenit, provizoriu, Catedrala patriarhala, pâna la edificarea unei noi catedrale adecvate.În decursul timpului, Catedrala și Palatul cu paraclisul sau au fost reparate, s-au facut extinderi și transformari, dintre care cele mai importante lucrari au avut loc între anii 1792-1799 (inițiate de mitropoliții Filaret al II-lea și Dositei Filitti), 1834-1839 (inițiate de mitropolitul Grigorie IV Dascalul și terminate dupa moartea sa), 1932-1935 (inițiate de patriarhul Miron Cristea), 1960-1962 (inițiate de Patriarhul Justinian Marina, proiectant arh. Paul E. Miclescu), în anii 1989 și 2000-2001, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, și în 2008, sub îndrumarea Preafericitului Parinte Patriarh Daniel.Catedrala și-a recapatat forma inițiala în urma restaurarii realizate între 1960-1962 din inițiativa patriarhului Justinian Marina. E a fost construita dupa modelul arhitectural al bisericii Manastirii Curtea de Argeș, zidita de domnitorul Neagoe Basarab. Ca și aceasta, este compusa din altar și naos, înscriind în plan o forma treflata, dintr-un pronaos supralargit, sprijinit pe coloane din piatra, de secțiune octogonala, prevazute, la partea superioara, cu remarcabile capiteluri sculptate în maniera compozita și poleite, iar în elevație prezinta aceleași patru turle prismatice.La exterior, fațadele Catedralei sunt delimitate de jur împrejur în doua registre printr-un brâu de piatra dispus cvasimedian. Monumentul bucureștean este, însa, de proporții mai ample decât modelul sau de la Curtea de Argeș. În pridvor, deasupra ușii de la intrare, se afla icoana praznicara cu Sfinții Împarați Constantin și Elena, pictata în 1665. Pictura murala actuala, în maniera neobizantina, a fost realizata de Dimitrie Belizarie, între anii 1932-1935, înlocuind-o pe cea de factura neoclasica a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834-1839 (suprapusa, la rândul ei, peste un strat pictural mai vechi). Icoanele împaratești ale tâmplei au fost lucrate în email de Otilia Oteteleșanu între 1961-1964, în atelierele Patriarhiei.Moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, așezate într-o frumoasa racla de argint, au fost aduse în Catedrala din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunarii, la 13 iulie 1774, de catre mitropolitul Grigorie II (1760-1787). Sfântul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al orașului București, iar ziua sa de praznuire, 27 octombrie, este, în fiecare an, prilej de mare pelerinaj al credincioșilor din întreaga țara. În dreapta pronaosului se afla mormintele patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române: Miron Cristea (+1939), Nicodim Munteanu (+1948), Justin Moisescu (+1986) și Teoctist Arapașu (+2007). Mormântul celui de-al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Justinian Marina (+1977), se afla în biserica 'Sfânta Treime' a Manastirii Radu Voda din București, capela Seminarului Teologic Liceal Ortodox 'Mitropolitul Nifon' din București.La rasarit de altarul catedralei se afla clopotnița ridicata de voievodul Constantin Brâncoveanu în 1698 și restaurata în 1956-1958, precum și coloana cu inscripții, de forma rotunda, realizata în memoria mitropoliților Teodosie (+1708) și Ștefan al II-lea (+1738), ale caror morminte s-au aflat, inițial, în acest loc.La nord de catedrala au fost instalate în 1959, sub forma unui ansamblul numit 'TROIȚA', trei cruci de piatra, dintre care cea mare, provenita de la Salatruc-Argeș, dateaza din vremea domnitorului Petru Cercel (1583-1585), iar celelalte dateaza din 1617 și, respectiv, 1644.În perioada mai-octombrie 2008, prin directa îndrumare a Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, s-au înfaptuit noi și ample lucrari de consolidare și restaurare la Catedrala patriarhala. Între aceste lucrari se înscrie, în primul rând, consolidarea navei și turlelor bisericii, prin montarea unor tiranți din beton armat. De asemenea, s-a refacut complet tencuiala exterioara, folosindu-se mortar special adus din Italia, s-a refacut soclul și trotuarul Catedralei, s-au montat ferestre noi și s-a învelit din nou biserica și turlele cu tabla de plumb.Tot în timpul lucrarilor din anul 2008 s-au montat, în registrul de sus al pridvorului, 26 de icoane în mozaic. A fost restaurata pictura, catapeteasma și mobilierul ornamental. Candelele, candelabrul mare de argint și vitraliile au fost recondiționate, iar instalațiile au fost înlocuite complet, fiind refacute și echipamentele audio-video de transmisie pentru Radio TRINITAS și TRINITAS TV. De asemenea, clopotnița a primit 4 clopote noi, turnate la fabrica Grassmayr din Austria, fiind montat și un sistem de acționare electromecanic controlat prin computer.La terminarea acestor lucrari, duminica, 26 octombrie 2008, la sarbatoarea Sf. Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, s-a savârșit slujba de resfințire a Catedralei patriarhale din București, la 350 de ani de la ctitorirea acestui sfânt locaș. Slujba de resfințire a fost savârșita de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor din care au facut parte: 34 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Preasfințitul Epifanie Gattas Hazim, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Patriarhului Ignatie al IV-lea al Antiohiei, preoți și diaconi.Sfântul Constantin cel Mare - Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 – 22 mai 337), cunoscut sub titulatura de Sfântul Constantin cel Mare, a fost Împarat roman, proclamat Augustus de catre trupele sale în data de 25 iulie 306 si care a condus Imperiul Roman pâna la moartea sa, survenita în anul 337. Istoricii bisericesti Eusebiu de Cezareea si Lactantiu afirma ca înainte luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului) din 28 octombrie 312, contra lui Maxentiu, Constantin a vazut pe cer, ziua, o cruce luminoasa, deasupra soarelui, cu inscriptia 'in hoc signo vinces' (prin acest semn vei învinge). Noaptea, în vis, i s-a aratat Mântuitorul, cerându-i sa puna pe steagurile armatei sale simbolul Sau, ca semn protector în lupte. Steagul cu monograma crestina s-a numit labarum. Victoria miraculoasa a armatei sale s-a datorat ajutorului acordat de catre Dumnezeu. Dovada acestei credințe a lui Constantin în ajutorul divin este inscriptia de pe Arcul lui Constantin din Roma, pastrata pâna astazi, prin care marturiseste ca a câstigat lupta 'instinctu divinitatis' (prin inspiratie divina). Apoi i-a marturisit lui Eusebiu, sub juramânt, ca semnele care i s-au aratat l-au facut sa treaca de partea crestinilor, el fiind mai înainte, ca si tatal sau, adept al cultului lui Sol Invictus (Soarele Nebiruit - cult cu origini orientale). În ianuarie 313, împaratul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan (numit atunci Mediolanum), prin care crestinismul devine 'religio licita', adica religie permisa, la fel cu celelalte religii din imperiu. Ia masuri în favoarea Bisericii crestine, înlatura din legile penale pedepsele contrare crestinismului, îmbunatateste tratamentul în închisori, usureaza eliberarea sclavilor acordând episcopilor si preotilor dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejeaza prin lege pe saraci, orfani si vaduve. Modifica legislatia privind casatoria, îngreuneaza divortul, pedepseste adulterul. Atribuie Bisericii crestine casele imperiale de judecata (basilikos oikia),care vor purta în continuare numele de basilici, nume pastrat în limba româna sub termenul de biserica. Împaratul Constantin cel Mare a generalizat în 321 Duminica drept zi de odihna în imperiu, sarbatoarea saptamânala a crestinilor, când soldatii asistau la slujbe. Înca din anul 317 a început sa bata moneda cu monograme crestine. Împaratul si familia sa au sprijinit repararea bisericilor dar au ajutat si la construirea altora mai mari si mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc. Totodata, Împaratul Constantin cel Mare a construit o noua capitala - inaugurata la 11 mai 330 - transformând orasul Bizantium în orasul Constantinopol care timp de o mie de ani va fi capitala crestina a Imperiului Roman. Aici a construit numeroase lacasuri de cult printre care Biserica Sfintii Apostoli. Din dorinta de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie. Sub influenta sfântului Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat învatatura ortodoxa despre dumnezeirea Fiului care este 'Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut, Cel de o fiinta cu Tatal, prin care toate s-au facut' (Simbolul Credintei sau Crezul). Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337 si a fost înmormântat în biserica Sf. Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.Sfânta Elena s-a nascut, cel mai probabil, în Drepanum (numit dupa aceea Helenopolis) din Golful Nicomidia si se presupune ca era fiica unui hangiu. O legenda ulterioara, mentionata de Geoffrey of Monmouth, pretinde ca era fiica regelui britan Coel, care a casatorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita razboaiele dintre britani si Roma. Monmouth precizeaza apoi ca ea a fost prezentata ca o regina deoarece nu avea frati care sa mosteneasca tronul Britaniei. Constantius Chlorus a divortat de ea (cca. în anul 292) pentru a se casatori cu fiica vitrega a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împarat al Imperiului Roman si ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenta importanta la curtea imperiala.Potrivit istoricului Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul 313. Sfânta împarateasa a fost o crestina foarte evlavioasa sprijinind ridicarea a numeroase lacasuri de cult dintre care mentionam: Biserica Învierii Domnului zidita lânga Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, (precum si alte 18 lacasuri de cult). De asemenea, Sfânta Elena a mers la Ierusalim unde aflat, cu osteneala si rugaciune, crucea pe care a fost rastignit Domnul Iisus Hristos. Sfânta Cruce a fost mai apoi înaltata solemn în vazul poporului crestin de Episcopul cetatii Ierusalimului, Macarie I, la 14 septembrie 326. Sfânta Împarateasa a trecut la cele vesnice la Roma, în anul 327.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 734

Id: 40811

Data: May 20, 2014

Imagine: