Preotii si pelerinii care au participat in Duminica a XXXII-a dupa Rusalii, a lui Zaheu vamesul, zi ce a coincis, anul acesta, cu sarbatoarea Sfintilor Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur, la Sfanta Liturghie de la Manastirea 'Sfintii Apostoli Petru si Pavel' din statiunea montana Stana de Vale s-au aflat alaturi de Preasfintitul Sofronie, Episcopul Oradiei, care a savarsit Sfanta Liturghie arhiereasca si a rostit un bogat cuvant de invatatura, informeaza 'Ziarul Lumina', Editia de Transilvania.Cu aceasta ocazie au fost savarsite doua hirotonii, una intru ierodiacon si alta intru ieromonah si a fost instalat noul staret al manastirii.Cuvantul de invatatura rostit de Preasfintitul Sofronie in cadrul Sfintei Liturghii a avut ca tema principala necesitatea asumarii libere si constiente de catre fiecare credincios a starii de pocainta in vederea dobandirii mantuirii personale. Opera de mantuire a lumii a fost realizata de Mantuitorul Iisus Hristos prin intreaga Sa activitate pamanteasca, culminand cu Jertfa de pe Cruce si Invierea din morti. Prin acestea, Dumnezeu ofera tuturor oamenilor, in mod egal, posibilitatea intrarii in Imparatia cerurilor, dar dobandirea propriu-zisa a acestei Imparatii se realizeaza 'prin smerenie, colaborand cu Dumnezeu'.Pericopa evanghelica a acestei duminici are un caracter special: pe de o parte, 'ne pregateste, pe toti, duhovniceste, pentru apropierea perioadei anului bisericesc cu cea mai mare incarcatura duhovniceasca, ascetica si mistica, perioada de pregatire pentru intampinarea slavitei Invieri a Mantuitorului', iar pe de alta parte, explica, in finalul ei, prin cuvintele 'Fiul Omului a venit sa mantuiasca pe cel pierdut', 'Taina mortii Celui Curat pentru pacatele lumii', dupa cum a aratat PS Sofronie.Indreptarea nedreptatilorPentru ca lucrarea mantuitoare a Domnului Iisus Hristos 'sa fie eficienta, sa poata lucra in viata noastra, in fiinta noastra umana, in sufletul si in trupul nostru, trebuie ca noi sa ne pocaim, adica sa ne intoarcem de la pacat la o viata de virtute', a subliniat Preasfintia Sa. Acesta este raspunsul nostru la lucrarea lui Dumnezeu: 'Nu ajunge doar Jertfa Mantuitorului pentru ca, daca ar fi asa, atunci si cei care fac rele si nu se caiesc pentru ele, si cei care tulbura viata lumii si propria lor viata s-ar putea mantui fara nici un efort. Şi atunci unde ar fi dreptatea lui Dumnezeu?'Pentru ca Dumnezeu este drept si pentru ca L-a dat de bunavoie pe Fiul Sau la moarte pentru pacatele noastre 'este nevoie ca noi sa nu ramanem indiferenti fata de Jertfa Mantuitorului Hristos Iisus'. Intre cei care au inteles acest lucru se numara si vamesul Zaheu, 'care era un simbol al coruptiei, al nedreptatii', dar care a raspuns dragostei si bunatatii cu care Mantuitorul i-a calcat pragul casei. 'Cand Zaheu l-a vazut pe Hristos venind, viata lui s-a schimbat, mintea lui s-a schimbat, fiinta lui intreaga a tresarit la intalnirea cu Atotputernicul inomenit'. Zaheu a constientizat starea decadenta in care se afla, si-a dat seama ca nu savarsea cele placute lui Dumnezeu actionand in directia unei transformari totale: 'Şi-a dat seama ca are nevoie de o schimbare in viata sa, o schimbare profunda, o schimbare totala, o schimbare radicala'. In virtutea acestei schimbari, Zaheu il invita pe Mantuitorul in casa sa, fagaduind ca va indrepta toate nedreptatile pe care le-a facut. Aceasta transformare a lui Zaheu dintr-un om pacatos intr­unul virtuos este rodul unei pocainte sincere, determinata de puterea lui Dumnezeu, 'care este irezistibila pentru sufletul care vrea sa se mantuiasca, pentru pacatosul care vrea sa se indrepte. Doar cei tari in cerbicie, indaratnicii, cei rai nu se lasa atinsi de harul dumnezeiesc, nu lasa puterea lui Dumnezeu sa le schimbe viata', a accentuat vladica Sofronie.Mesajul acestei Evanghelii ni se adreseaza si noua, celor de astazi, fiind un bun prilej de a realiza o introspectie, 'de a cerceta sufletele noastre, de a vedea bine ce este in inima noastra', toate acestea fiind necesare pentru a nu cadea in fariseism si autosuficienta.Rugaciunea, puterea crestinismuluiChiriarhul Oradiei a surprins apoi cateva similitudini intre vamesul Zaheu si vamesul de la Templu, din pilda 'Vamesului si a fariseului', care prin atitudinea lui smerita si rugaciune curata obtine dragostea lui Dumnezeu, spre deosebire de fariseul mandru si laudaros: 'Mantuitorul si Ortodoxia Legii Celei Noi nu recomanda fariseismul, ci starea de pocainta. Starea de smerenie a vamesului si rugaciunea Bisericii este rugaciunea de umilinta, rugaciunea lui Iisus: 'Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul' care, in vremea Sfantului si Marelui Post, este amplificata in preafrumoasa rugaciune a Sfantului Efrem Sirul 'Doamne si Stapanul vietii mele'. In aceasta rugaciune a lui Iisus, in rugaciunea vamesului de la Templu, in rugaciunea Sfantului Efrem, in rugaciunea femeii cananeence, in rugaciunea orbului din Ierihon sta puterea crestinismului prin care a doborat imparatii si a rezistat tuturor valurilor de persecutii. In aceasta smerenie, in aceasta umilinta a trait si traieste Biserica pana la sfarsitul veacurilor, asteptand pe pacatosi sa vina sa se mantuiasca. Biserica este Casa lumii in care tot pacatosul este chemat sa auda cuvantul Mantuitorului Hristos, prin puterea Duhului Sfant: 'Astazi s-a facut mantuire casei acesteia'', a conchis Preasfintia Sa.Noul staret al Manastirii Stana de ValeIn cadrul Sfintei Liturghii, Preasfintitul Sofronie a hirotonit pe ierodiaconul Chiril Boros in treapta de ieromonah pe seama Manastirii Izbuc, acesta fiind al saptelea ieromonah al acestei manastiri, si pe monahul Sava Sacala, in treapta de ierodiacon pe seama Manastirii Stana de Vale. La finalul Sfintei Liturghii, Preasfintia Sa a hirotesit pe protosinghelul Serafim Pop in demnitatea de staret al Manastirii Stana de Vale. La eveniment au participat, pe langa preotii si diaconii slujitori, oficialitati locale si centrale, obstea manastirii formata acum din patru vietuitori, membrii familiei parintelui staret si ai celor doi parinti hirotoniti si credinciosi veniti din satele si chiar din judetele invecinate.Exarhul manastirilor din Eparhia Oradiei, protosinghelul Mihail Tarau, a evocat, pe scurt, istoricul Manastirii Stana de Vale, amintind de contributia fiecarui staret la dezvoltarea manastirii, dar mai ales si de jertfelnicia si dragostea parintelui protopop Ioan Balint al Beiusului, Seghistei si Şteiului, cel care a demarat lucrarile de intemeiere a acesteia, in anul 1991. Staretul Serafim a multumit lui Dumnezeu, Maicii Domnului si Preasfintitului Sofronie pentru misiunea incredintata, manifestand dorinta de a duce mai departe ceea ce s-a inceput sub pastorirea predecesorului sau, pentru ca Manastirea Stana de Vale sa devina unul dintre asezamintele duhovnicesti de frunte ale Eparhiei Oradiei. La final, PS Sofronie a accentuat rolul manastirilor ca oaze de rugaciune si liniste, unde calugarul isi imparte intreaga activitate intre munca si rugaciune, avand drept unic scop indumnezeirea, prin implinirea celor trei voturi monahale: fecioria, saracia de bunavoie si ascultarea. Dintre acestea, cel mai greu de indeplinit este ascultarea, deoarece 'ascultarea inseamna smerenie, ascultarea inseamna cumintenie, ascultarea inseamna sa-ti tai voia', a spus Preasfintia Sa.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 715

Id: 11650

Data: Feb 2, 2011

Imagine: