Arhiepiscopia Argesului si Muscelului a organizat vineri, 10 octombrie 2014, Simpozionul "Regele Carol I, 100 de ani de la trecerea la cele vesnice", dupa cum ne-a precizat Şerban Nita.Înaltpreasfintitul Parinte Calinic, Arhiepiscop al Argesului si Muscelului, a oficiat, împreuna cu un ales sobor de preoti si diaconi, începând cu ora 17:00, în Catedrala Arhiepiscopala Curtea de Arges, Slujba Parastasului Regelui Carol I.Începând cu ora 17.30, în Sala Manole a Palatului Arhiepiscopal, în acordurile Imnului National al României, au debutat lucrarile Simpozionului "Regele Carol I, 100 de ani de la trecerea la cele vesnice", în cadrul caruia au sustinut comunicari: Înaltpreasfintitul Parinte Calinic, Arhiepiscop al Argesului si Muscelului, Vasile Lupasc - Istoric si scriitor, Sorin Liviu Damean - Doctor în Istorie.Muzica a fost si ea prezenta la Simpozion gratie marilor artisti: tenorul Vlad Mirita, pianistul Alexandru Burca si nu în ultimul rând violonistul Madalin Sandu.Simpozionul "Regele Carol I, 100 de ani de la trecerea la cele vesnice", a fost o evocare, o rugaciune-omagiu în memoria Majestatii Sale Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele sau complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 10 octombrie, 1914, Sinaia), cel care a fost Domnitorul, apoi Regele României, care a condus Principatele Române si, apoi România, dupa abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Cine nu îsi cunoaste trecutul, va fi condamnat sa-l repete pentru ca cine nu îsi cunoaste istoria si nu îsi respecta înaintasii, nu va sti sa îsi construiasca viitorul si va repeta greseli ale trecutului ce îi vor umbri prezentul. Numai cunoscându-ne bine trecutul si învatând din lectia pe care ne-o ofera mai putem nadajdui la un rost onorabil si demn în Europa si în lume.Asa cum bine spunea Mircea Vulcanescu, „un neam nu e niciodata o realitate închisa, sfârsita; ci o realitate vie. El nu e numai o realitate naturala, ci si o realitate etica; destinul unui neam nu e dat odata pentru totdeauna, el se actualizeaza problematic pentru fiecare generatie si pentru fiecare om. Istoria e plina de neamuri care s-au stins si sunt si neamuri care si-au tradat destinul. Pentru fiecare din cei care avem temeiuri sa ne simtim români, neamul se-nfatiseaza ca o chemare”.Statul modern român a rezultat dintr-un proces istoric complex. El a fost construit cu straduinte si jertfe, dar si cu inteligenta politica de-a lungul a peste un veac. Timp de opt decenii, România a avut în frunte regi, constituindu-se astfel în perioada cea mai fasta a dezvoltarii sale. Este perioada în care începând de la 10 mai 1866 a avut loc o continua afirmare istorica, a fost dobândita independenta si s-a desavârsit statul în hotarele natiunii, realizându-se totodata, în continuare, într-un ritm alert, modernizarea României.„Jur de a fi credincios legilor tarii, de a pastra religiunea României precum si integritatea teritoriului ei, si de a domni ca domn constitutional” - Cu aceste cuvinte, Carol I devenea oficial domnitor al României, pentru ca, 15 ani mai târziu, sa fie proclamat Rege al tarii, punând astfel bazele dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen, care va conduce România pâna la instaurarea comunismului.S-a scris apoi o importanta fila de istorie, Parlamentul României adoptând la 29 iunie 1866 prima Constitutie a tarii, una dintre cele mai avansate constitutii ale timpului, aceasta fiind inspirata din constitutia Belgiei, care dobândise independenta din 1831. Articolul 82 specifica: ,,Puterile conducatorului sunt ereditare, pornind direct de la Majestatea Sa, printul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, pe linie masculina prin dreptul de primogenitura, excluzând femeile. Descendentii Majestatii Sale vor fi crescuti în spiritul religiei ortodoxe."La 10 mai 1881, primind coroana, Carol I citea urmatoarea proclamatie catre popor: „Serbarea de azi consacra o epoca de 15 ani, plina de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constitutiunii, România a crescut, s-a desvoltat, s-a întarit. Staruinta natiunii, vitejia armatei si credinta pe care am avut-o în barbatia poporului au împlinit dorintele noastre cele mai arzânde prin proclamarea Regatului, care este garantia cea mai sigura pentru viitor. Primesc dar cu mândrie, ca simbol al independentii si al tariei României, aceasta coroana, taiata dintr-un tun stropit cu sângele vitejilor nostri, sfintita în biserica. Ea va fi pastrata ca o comoara pretioasa, amintind momentele grele si timpurile glorioase ce am strabatut împreuna; ea va arata generatiunilor viitoare voinicia românilor si unirea care a domnit între tara si Domn. Pentru Regina si pentru mine însa, coroana cea mai frumoasa este si ramâne dragostea si încrederea poporului, pentru care n-avem decât un gând: marirea si fericirea lui. Sa ne unim dar în fata acestor steaguri cari au stralucit pe câmpul de onoare, în fata acestei coroane, emblema a Regatului împrejurul careia natiune strânga-se, ca ostenii în jurul drapelului; în fata acestei marete manifestatii, pentru care tara întreaga a alergat în Capitala spre a fi martora acestei zile fericite, sa ne unim în strigarea scumpa inimilor noastre si care va gasi un rasunet puternic în acest loc sfintit prin proclamarea celor mai însemnate acte: Sa traiasca scumpa noastra Românie, astazi încoronata prin virtutile sale civice si militare!”.Între 1877-1878, alaturi de Ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei si de Marele Duce Nicolae, Carol I a detinut comanda în timpul razboiului împotriva Imperiului Otoman, jucând un rol important în înfrângerea turcilor. Astfel, la 10 mai 1877, România si-a proclamat independenta. Sub îndrumarea sa, au fost construite podurile feroviare de la Fetesti si Cernavoda, o retea de cai ferate, armata a fost dotata si modernizata, au fost ridicate mosii regale, numeroase biserici si scoli, au aparut bancile de credit agricol, s-a dezvoltat industria casnica. Autoritatea sa extraordinara a dus la diminuarea intensitatii luptelor politice interne. Dupa 48 de ani de domnie, la 27 septembrie 1914, Carol moare si este înmormântat la Curtea de Arges.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 682

Id: 44641

Data: Oct 11, 2014

Imagine: