În Duminica a XXXII-a dupa Rusalii, „a lui Zaheu”, astazi, 26 ianuarie 2014, Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, împreuna cu un sobor de preoti si diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la una dintre cele mai vechi chinovii vâlcene, Manastirea Govora, ctitoria voievodului muntean Matei Basarab, din localitatea Mihaesti, dupa cum informeaza Biroul de presa al Arhiepiscopiei Râmnicului.Dupa citirea Sfintei Evanghelii, Preasfintitul Episcop Emilian Lovisteanul a tâlcuit pericopa de la Sfântul Evanghelist Luca în care a aratat ca trebuie sa ne schimbam viata în mai bine, sa raspundem chemarii lui Dumnezeu pentru a-L vedea si pentru a ne face partasi harului Sau. „Mântuitorul Hristos ne învata sa fim buni, sa iertam si sa nu îi judecam pe oameni dupa aparente, pentru ca nu cunoastem starea interioara schimbatoare a omului. Numai Dumnezeu judeca, iar noi trebuie sa fim slujitori, milostivi si iubitori, si fata de cei bogati si fata de cei saraci”, a subliniat Preasfintitul Parinte.La Sfânta Liturghie Arhiereasca de la manastirea Govora au luat parte pelerini din Eparhie, iar raspunsurile la strana au fost oferite de catre un grup de maici din obstea manastirii.Cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, manastirea de maici de la Govora este amplasata la poalele dealului Cosul Mare, pe raza comunei Mihaiesti din judetul Vâlcea, la 6 km de Baile Govora si la 18 km de Râmnicu Vâlcea, pe fosta mosie Hinta. Numele chinoviei vine de la slavonescul „gavariti”, care înseamna, a vorbi, a spune, sau izvor, murmur de izvor.Asezamântul monahal de la Govora se numara printre cele mai vechi din tara, fiind ridicat partial în secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a asezat crucea pentru sfintire a acestui frumos asezamânt ramâne înca tainuita. În 1440 a fost distrusa de boierul Albu cel Mare în perioada domniei lui Vlad Ţepes, ca dupa aceea, între anii 1492 si 1496, sa fie refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare. Între anii 1640 si 1645, domnitorul Matei Basarab face manastirii o reparatie totala în vederea instalarii tiparnitei daruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev.În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în perioada anilor 1710 si 1711, manastirea a fost restaurata si extinsa. Trapeza i-a fost adaugata în 1775, iar clopotnita si cladirile de pe latura stânga, cât si pe cele de pe latura nordica, i-au fost ridicate la începutul secolului al XVIII-lea, cu unele modificari în secolul urmator.În interiorul bisericii, pe lânga valoroasa pictura se gaseste o frumoasa catapeteasma originala, din lemn, sculptata în stil brâncovenesc. Cutremurele din 1940, 1977 si 1986 au adus mari pierderi acestui lacas. Întregul ansamblu a fost renovat între anii 1957-1969, ultima reparatie facându-se în anii 1986 si 1988.Faptul prin care Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului românesc si pentru care avea sa se înscrie pentru totdeauna între mânastirile de cultura din tara, a fost întemeierea tipografiei în incinta ei. Aceasta s-a facut din porunca si cu cheltuiala înteleptului voievod Matei Basarab si cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care o adusese de la Kiev, daruita fiind de Petru Movila. Manastirea Govora ramâne în istoria neamului ca fiind gazda primei tiparituri în limba româna – „Pravila de la Govora” - dupa tipariturile din Ardeal ale lui Coresi.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 500

Id: 37660

Data: Jan 26, 2014

Imagine: