Biserica Ortodoxa Româna cinstește la 16 august 2014 pe Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Voda cu cei patru fii ai sai - Constantin, Ştefan, Radu, Matei - si Sfetnicul Ianache. Cu acest prilej, în cele ce urmeaza va prezentam un articol publicat în Ziarul Lumina din data de 6 septembrie 2012, intitulat Manastirea „Brâncoveanu“ de la Sâmbata de Sus:Manastirea "Brâncoveanu", cu hramurile "Adormirea Maicii Domnului" si "Sfintii Martiri Brâncoveni", se afla în comuna Sâmbata de Sus din judetul Brasov. Este o ctitorie domneasca a Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, readusa la viata de doi vrednici mitropoliti români: Nicolae Balan si Antonie Plamadeala.În anul 1654, satul si mosia Sâmbata de Sus din zona Fagarasului intrau în stapânirea vornicului Preda Brâncoveanu, boier din sudul Carpatilor. Domnitorul muntean Matei Basarab staruia pentru nepotul sau, Preda, pe lânga vaduva principelui Gheorghe Rácoczi I, dania fiind semnata de principesa la 28 mai. Preda Brâncoveanu înalta, în 1657, o bisericuta manastireasca din lemn pe valea râului Sâmbata ce-i strabatea mosia.Primul ctitor: Sfântul Voievod Constantin BrâncoveanuConstantin Brâncoveanu avea sa construiasca, pe la 1696, biserica din zid pe locul ctitoriei bunicului sau. Lânga biserica, voievodul martir ridica si o mica resedinta, desi doar zece kilometri mai jos de manastire avea un palat domnesc. Exista obiceiul ca domnitorii munteni sau moldoveni sa-si ridice conace "peste munti", în Transilvania, cât mai aproape de granita, bucurându-se de protectoratul puterii suzerane în caz de bajenie. Istoricul Nicolae Stoicescu aminteste o însemnare facuta pe o carte de cult tiparita la Buzau în 1701: "Acest Triod ni s-a dat de pomana de Maria Sa Io Constantin Brâncoveanu voievod manastirii din satul mariei Sale de la Sâmbata de Sus, valeat 7209". Asadar, Manastirea Sâmbata de Sus a fost construita înainte de anul 1701.Biserica din zid ctitorita de domnitorul român se încadreaza în asa-numitul "stil brâncovenesc": plan treflat, forma de cruce, turla ridicata deasupra naosului, brâu de caramida zimtata si acoperis din sindrila.Ctitorul domnesc nu s-a ocupat numai de zidurile manastirii, ci si de mostenirea sa spirituala si culturala. Pe lânga chilii, Brâncoveanu a înfiintat o scoala de gramatici si o scoala de pictura. Ioan din Pojorta este primul nume din pomelnicul staretilor asezamântului, urmat de Visarion, cel ce s-a îngrijit cu pictarea bisericii. Tot în timpul staretiei lui Visarion Manastirea Sâmbata de Sus a fost salvata de tunurile generalului austriac Bukow, probabil la interventia unor urmasi ai lui Constantin Brâncoveanu. În 1785 însa, mosia de la Sâmbata trece în stapânirea unui negustor, drept garantie pentru o datorie mai veche. De conjunctura profita generalul Preiss, care, în 1785, trimite doua tunuri pentru distrugerea manastirii. La mai putin de un secol de la ridicarea bisericii din piatra, Manastirea Sâmbata era distrusa. Cadea astfel "un ultim mare bastion al apararii Ortodoxiei în partile Fagarasului".Mitropolitul Nicolae Balan readuce manastirea la viataTimp de un secol si jumatate, biserica Manastirii Sâmbata a ramas în ruina. Anexele nu mai existau. În 1926, mitropolitul Nicolae Balan al Ardealului începe restaurarea manastirii, aducând-o la forma gândita de primul ctitor, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu. Mai jos de biserica, la 50 de metri, mitropolitul Nicolae Balan a reconstruit, tot dupa forma originala, vechea clopotnita a manastirii. În turn a asezat cinci clopote aduse de la Viena, cu o greutate de peste doua tone, al caror dangat cheama crestinii la rugaciune pâna în zilele noastre. Ierarhul ardelean a restaurat si fântâna "Izvorul Tamaduirii", cel mai vechi vestigiu din incinta, atestat în secolul al XVI-lea. Mitropolitul Nicolae Balan este cel care a dat viata manastirii. Ar fi vrut sa restaureze si anexele din incinta, însa planurile i-au fost zadarnicite de izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Sfintirea bisericii a avut loc abia în anul 1946, pe timp de pace, manastirea continuându-si neîncetat vietuirea. Cel de-al doilea ctitor, mitropolitul Nicolae Balan, a fost înmormântat în pronaosul bisericii.Mitropolitul Antonie Plamadeala, al treilea ctitor al manastiriiÎn anul 1982, episcopul Buzaului, Antonie Plamadeala, era chemat în slujirea de mitropolit al Ardealului, la Sibiu. Avea un cult personal pentru domnitorul Constantin Brâncoveanu, pe atunci canonizat doar de evlavia populara. În timpul pastoririi ca eparhiot la Buzau restaurase casa arhiereasca, fost palat brâncovenesc. Ajuns la Sibiu, si-a îndreptat gândul si pasii catre Manastirea brasoveana Sâmbata, unde îsi petrecea toate vacantele studentiei, cautând povata primului staret, protos. Arsenie Boca.Gândul de a restaura manastirea la forma pe care o avusese odinioara a încoltit în inima mitropolitului Antonie. Erau vremuri vitregi, când bisericile abia puteau fi salvate, daramite sa începi sa construiesti! În anul 1985 se împlineau 200 de ani de la "opera" generalului Preiss, bun prilej ca mitropolitul sa pretexteze construirea unui asezamânt pentru expunere de obiecte de patrimoniu. Un ministru al Consiliului Culturii aflat în prag de pensionare a aprobat tacit restaurarea mascata. Era vremea staretiei arhim. Veniamin Tohaneanu, care a putut adaposti si hrani sute de muncitori zilnic, într-o activitate continua. În noua incinta construita a fost "ascunsa" si o biserica: sala de expunere era, de fapt, naosul, despartit de altar printr-un perete de-o caramida. A doua zi dupa evenimentele din decembrie 1989, zidul a fost darâmat si s-a ridicat o catapeteasma din icoane pe sticla. Biserica-paraclis este de atunci în functiune.În anul 1992 a avut loc canonizarea oficiala de catre Sfântul Sinod a primului ctitor al manastirii, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu, împreuna cu cei patru fii si cu ginerele sau. În 1993, la exact 476 de ani de la sfintirea bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges de catre patriarhul Teolipt, în tara noastra revenea un patriarh ecumenic, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, pentru a sfinti biserica Manastirii "Brâncoveanu - Sâmbata de Sus". În cuvântul rostit la sfintirea manastirii, la 15 august 1993, mitropolitul de fericita amintire Antonie Plamadeala amintea: "Manastirea Brâncoveanu redevine stâlp, marturie si candela aprinsa care sa lumineze Ortodoxia în Transilvania în continuare, cu aceeasi putere ca si în vremea Brâncoveanului".Ultimii ani au dovedit împlinirea cuvântului mitropolitului Antonie. Prin viata monahala a celor 40 de calugari sub staretia arhim. Ilarion Urs, manastirea se dovedeste stâlp al Ortodoxiei în Ardeal. Prin "Academia de la Sâmbata", asezamântul da marturie ortodoxa a românitatii, urmând gândul ctitorului ei, mitropolitul Antonie, care marturisea: "Rolul Academiei de la Sâmbata de Sus este cel de culturalizare a neamului românesc. Ea este facuta absolut independent fata de alte academii din lume. Am gândit-o sa fie pentru poporul român, în primul rând, ca mijloc de repunere în prim-plan a valorilor crestine". Iar lumina Manastirii Sâmbata vine din candela. Din candela ce vegheaza mormântul simbolic al primului ctitor, Constantin Brâncoveanu. Din candelele ce vegheaza mormintele mitropolitilor Ardealului: Nicolae Balan, Nicolae Colan, Nicolae Mladin si Antonie Plamadeala. Din candelele ce ne vegheaza pe noi din cimitirul manastirii, unde odihnesc întru fericire stareti de o statura deosebita: arhim. Serafim Popescu, arhim. Ioan Dinu si arhim. Veniamin Tohaneanu. De departe, cel mai luminos mormânt este al calugarului orb care a luminat o tara întreaga: pe mormântul arhimandritului Teofil Paraian nu conteneste sa arda candela credintei! Aceasta este bogatia de sub solul Manastirii Sâmbata de Sus, tezaurul celor ce au ridicat si reînviat acest asezamânt, cel putin la fel de important precum vestigiile din muzeu.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 721

Id: 43237

Data: Aug 16, 2014

Imagine: