De mii de ani, materia lumii sta in mainile mesterilor si agricultorilor, in mainile constructorilor si ale inginerilor. Secole la rand, generatii dupa generatii au scos din adancul pamantului rezervele potrivite sa puna in opera gandurile si intentiile lor creatoare, sa imortalizeze proiectele lor, opere de arta, sculpturi, constructii...Şi in toate aceste lucrari se intampla acelasi lucru: spiritul omului misca prin trupul sau materia lumii sensibile si o modeleaza in forme spectaculoase, forme cu totul noi in peisajul natural, adevarate 'autografe' ale unui spirit liber si creator.Travaliul activitatilor creatoare, al constructiilor sau inovatiilor, se petrece la fel. Olarul da forma unui amestec de apa si pamant ales, plamadindu-l in mainile sale, pana ce amestecul dobandeste calitati potrivite pentru a primi o forma distincta. Mesterul face ca pamantul, apa si focul, materia lumii noastre, sa implineasca o nevoie, sa-i fie de ajutor, sa sprijine traiul lui si al semenilor. Pamantul ales, amestecat cu apa, framantat si modelat de mainile pricepute ale olarului si trecut prin foc, ajunge urcior. Prin spiritul sau si prin lucrarea mainilor lui, olarul imprima in materia lumii un rost, insarcinand pamantul ars sa pastreze in el apa de baut.Potentialul nesfarsit al materiei si creatiile inginerestiDe secole, materia primeste noi si noi forme in mainile inginerilor, arhitectilor, mecanicilor, constructorilor. Fiecare din aceste meserii se desfasoara pe granita unde se intalnesc spiritul omului si materia lumii, pe locul unde iese la iveala, intr-un mod evident, faptul ca omul este suflet si trup si este capabil sa miste lumea, prin trupul sau, potrivit nazuintelor sale sufletesti. Structuri tot mai rafinate, texturi tot mai rezistente sau mai elastice, mai transparente sau mai usoare, capabile sa indeplineasca functii din ce in ce mai specializate; ingineriile omenesti au diversificat enorm formele in care e pusa materia lumii sensibile: materiale cu memorie, nuclee grele fabricate prin fuziune nucleara, constructii de retele atomice, adevarate opere de microarhitectura... Este de-ajuns sa pomenim aici nanotuburile, aceste molecule de carbon de 50.000 de ori mai subtiri decat firul de par (!) capabile sa atinga in lungime dimensiuni de 130 de milioane de ori mai mari decat grosimea (pana la 18 centimetri in lungime). Dar si materialul nanoporos produs anul trecut la Universitatea Michigan (UMCM 2) este uimitor, pentru ca are o structura moleculara bogat infasurata, incat, insumate, 'suprafetele' continute intr-un gram de material acopera 5.000 de metri patrati!1Locurile unde astazi muncim, orasele unde ne desfasuram viata, intregul spatiu comunitar sau casnic au devenit un univers de dispozitive tehnice, de opere ingineresti, construite toate din aceasta materie a lumii, din pamantul care se afla sub talpile noastre.Materia lumii create sustine proiectele tehnice ale omuluiO privire atenta asupra pamantului scoate la iveala un fapt semnificativ, ce explica intrucatva cum sunt posibile toate acestea. Geologii au constatat ca Pamantul e planeta cea mai diversificata in rezervele metalifere si cu cea mai mare diversitate de formatiuni geologice din intregul sistem solar2. Rezervele metalifere din solul terestru sunt cu atat mai pretioase, daca se tine seama de faptul ca in Calea Lactee ele sunt foarte putin prezente. Pe masura ce elementele chimice devin tot mai grele, prezenta lor in univers este tot mai rara. De exemplu, atomii de hidrogen sunt de un milion de ori mai numerosi decat cei de magneziu si de un miliard de ori mai numerosi decat cei de aur. Pamantul este un rai geologic, pentru ca are, in cantitati mari, elemente care in cosmos sunt extrem de rare. In scoarta terestra se gasesc din abundenta metale pe care in univers le gasim intr-o proportie de 0,08%!Lucrurile se petrec in asa fel, incat pare ca solul terestru e pregatit pentru cel ce il locuieste, gata sa fie insarcinat cu rolul ce urmeaza sa-l primeasca prin lucrarea neobosita a omului, in noi si noi proiecte ingineresti. Şi, asa cum se poate vedea, potentialul materiei, folosit de generatii intregi de ingineri, nu pare sa se fi istovit.Materia intretine viata milioanelor de speciiPe de alta parte, este usor de observat ca materia lumii are un potential chiar mai mare decat cele aratate pana acum prin constructiile ingineresti. Materia pamantului tine si intretine viata biologica a organismelor. Universul vietii terestre este, neindoielnic, mai complex decat tot ceea ce a fost capabil sa construiasca omul pana acum. Este de-ajuns sa pomenim aici ceea ce unii biologi repeta adesea: o singura celula din corpul uman este mai complexa decat o metropola, prin multimea proceselor biofizice si chimice care se petrec in faptul vietii. Cu atat mai mult, viata terestra este coplesitoare, tinand seama de varietatea impresionanta a organismelor vii. Milioane de specii de plante si animale, o diversitate impresionanta de forme si culori, de comportamente si functii. Exemplele sunt mai mult decat graitoare! Numai intr-o suprafata de 100 de kilometri patrati dintr-o padure tropicala, situata intr-o zona umeda din Costa Rica, traiesc peste 700 de specii de plante, mai bine de 400 de specii de vertebrate, 3.140 de specii de fluturi si peste 13.000 de specii de insecte. In mai putin de un kilometru patrat din suprafata unei paduri din Peru se afla 239 de specii de pasari care traiesc acolo si 74 de specii de pasari care tranziteaza arealul. Intr-o suprafata de 0,1 ha dintr-o padure din Ecuador sunt adapostite peste 365 de specii de plante, iar 98 de specii de copaci se afla intr-o suprafata de mai putin de doua hectare de padure in Sarawak (Malaiezia). Au fost catalogate 90 de specii de copaci in mai putin de 0,8 ha de padure in Papua Noua Guinee si 742 de specii de plante lemnoase in mai putin de 3 ha de padure in Sarawak. In padurile amazoniene, un singur arbore adaposteste peste 2.000 de specii de insecte, pasari, fungi si microorganisme. Intr-o suprafata de 100 de kilometri patrati de padure din Costa Rica sunt peste 13.000 de specii de insecte si peste 3.000 de specii de fluturi3. Mai mult decat atat, in toate aceste cazuri, nu avem de-a face cu o diversitate haotica, care se misca pe toate directiile, in toate sensurile, ci cu ecosisteme echilibrate, in care speciile sunt perfect adaptate la conditiile coabitarii unora cu celelalte, in ciuda acestei densitati impresionante. Şi, chiar mai mult, toate acestea, plante si insecte, pasari si animale, traiesc intr-un fel de solidaritate, participand unele la viata altora, prin miscarea si viata lor.Asadar, Pamantul nu este doar un rai geologic. Este si raiul vietatilor mici si mari, imbratisate intr-o hora a vietii, pentru ca prin materia lumii se asigura subzistenta vietuitoarelor.Trupul omenesc - materie imprimata de viata sufletuluiInsa cu aceste mentiuni inca nu s-a spus esentialul privind taina extraordinara la care participa materia. Aceasta pentru ca faptura cea mai complexa dintre toate vietuitoarele in care lumea spirituala si cea sensibila se intalnesc este omul. In trupul omului, materia lumii a atins nivelul de organizare cel mai inalt, capabil sa sustina nu doar o viata biologica, ci o viata superioara, viata sufleteasca. Aceasta pentru ca, in trupul omenesc, spiritul poate lucra mai intens decat o face omul cu mainile lui in materia din afara. Daca spiritul uman poate transforma prin trup materia lumii cu lucrarea mainilor, cu atat mai mult, scrie parintele Dumitru Staniloae, omul poate transfigura prin spiritul sau materia trupului cu care este unit de la inceput, organizand materia in trupul lui, ca 'mediu de lucrare a spiritului'4. In om, scrie mai departe parintele Staniloae, 'toate partile si functiile lui sunt taine… Taina e ochiul material care vede, taina e cuvantul rostit de om, ca imbinare de sunet si de sens, ca umplere a sunetului de sens. Taina e fata omului, ca materie luminata de gandire si de simtire'5.Felul in care lucreaza sufletul se resimte si se imprima in trup, miscandu-l pe acesta din urma catre o stare inrudita cu cea a sufletului. 'Orice gest al trupului are repercusiuni asupra vietii sufletesti si orice gand sau simtire din suflet se repercuteaza in trup. Simtirile mai subtiate, mai curate si mai nuantate ale sufletului se manifesta in trup. Simtirile curate ale trupului se imprima in suflet', iar 'simtirile trupului au devenit curate prin vointa sufletului'6.Materia - mediu al comunicarii spirituale intre oameniDar taina materiei se vede si in aceea ca, in viata lui prin lume, omul poate lucra mai mult decat asupra materiei din afara, si mai mult decat lucrarea spirituala indreptata spre propriul trup. Prin sufletul nedespartit de trupul sau, omul poate lucra si in viata semenilor sai, in starea de comuniune cu ei. Oamenii pot primi unii de la altii, prin imbratisare, caldura linistitoare a iubirii lor sufletesti, tocmai pentru ca in imbratisarea lor curata materia insufletita a trupurilor lor comunica si mai mult starea lor sufleteasca, cand ei traiesc intens, unii pentru altii, starea de jertfa. Aceasta pentru ca 'trupul omenesc e constituit din simturi in care spiritul si trupul sunt nedespartite', incat 'puterea ce se scurge prin trupul celui ce actioneaza asupra altuia'7, trecand de la cel ce ajuta la cel ce este ajutat, prin materia insufletita a trupurilor lor, ajunge pana in sufletul celui din urma. Asadar, materia este mai mult decat materialul productiilor artistice sau ingineresti, si mai mult decat suportul vietii biologice; ea este mediul de comunicare al iubirii si intrajutorarii intre oameni, materie destinata sa fie tot mai transparenta pentru viata sufletului care se comunica prin ea catre ceilalti.Materia lumii - mediul de lucrare a Duhului SfantInsa daca intrebuintarile pe care le primeste materia lumiis-ar opri aici, esentialul sau miezul cel mai adanc al tainei inca ar ramane nespus si multe dintre cele pomenite pana acum nu ar avea inca un sens pe masura frumusetii lor. Existenta aceasta a materiei, asa cum este ea, pregatita sa primeasca formele pe care spiritul liber si creator al omului voieste sa i le imprime, la fel ca si realizarile omenesti pe baza materiei lumii, ar ramane fara rost. La fel, miscarea si imbratisarea vietatilor, in stradania lor de a supravietui prin solidaritate, ar pierde stralucirea lor daca toata armonia vietii nu ar fi decat o zvacnire oarba a unei materii moarte, fara nici o rationalitate, ajunsa din intamplare la viata. La fel, nici iubirea si intrajutorarea oamenilor, care pot sa-si transmita unii altora starile lor sufletesti, traind impreuna o iubire spirituala care depaseste limitarile planului sensibil, care este mai tare decat suferinta si moartea, nu si-ar gasi o finalitate, un rost, cata vreme viata si bucuria iubirii lor ar sfarsi in nefiinta, rapuse de legile unei materii perisabile.Aici se intrevede ca taina materiei este chiar mai profunda decat cele ce s-au spus pana acum si survine din altceva care face posibila participarea materiei la creatiile omenesti, la viata vietuitoarelor si la iubirea dintre oameni, din ceva care le umple pe toate acestea cu sens. Toate decurg din faptul ca Dumnezeu poate lucra asupra creaturii, ca 'El se poate uni cu creatura Sa', acesta fiind si 'intelesul cel mai general al Tainei'8. Prin actul Creatiei, Dumnezeu a pus in materia lumii potentialitati nesfarsite, pentru ca a facut-o pentru om - fiinta dupa chipul Sau si in vederea asemanarii cu El. Omul este o fiinta libera si creatoare, care adauga lumii propriile sale opere, pentru ca el este spirit ce depaseste intreaga natura sensibila.Pe de alta parte, deasupra apelor primordiale S-a purtat Duhul lui Dumnezeu (Facerea, 1, 2), si ele s-au facut 'san al oricarei forme vii' din lume, pentru ca vietuitoarele sa poarte si sa reflecteze, in miscarea lor de solidaritate si armonia vietuirii lor, chipul Sfintei Treimi Care le-a creat si sa indice indispensabila legatura dintre viata si Creator.Taina Botezului - transfigurarea materiei si a puterilor omenestiIn fine, si mai ales omul, facut dupa chipul lui Dumnezeu, are o menire speciala in Creatie. Trup si suflet fiind, el este chemat sa adune in sine intreaga Creatie si, unindu-se cu Dumnezeu, sa o uneasca si pe ea cu El. Facand pe om dupa chipul Lui, Care este Logosul (II Corinteni, 4,4), Dumnezeu l-a randuit pe om sa fie 'cel mai adecvat mediu al exercitarii puterii unificatoare a Logosului asupra creatiei'9.Dar omul si natura, afectate de caderea lui Adam, nu pot fi mediu de lucrare a Duhului Sfant in vederea transfigurarii materiei si a unirii celor create cu Dumnezeu. De aceea, prin Intrupare, prin faptul ca Hristos Logosul se face om, se restaureaza puterile omenesti de transfigurare a materiei creatiei, a trupului si de unificare a intregii Creatii cu Dumnezeu. Aceasta se vede in Botezul lui Hristos in apele Iordanului, unde El uneste Duhul cu apa, ce inchipuie de acum apa Botezului nostru, apa ce devine 'san al vietii spirituale'10.Abia prin Taina Botezului se naste omul nou, 'deschis comunicarii cu Sfanta Treime', capabil sa orienteze imboldurile sale creatoare catre expresiile lor cele mai inalte, in stare sa intrevada in miscarea complexa a lumii vii o lectie de solidaritate, capabil sa transfigureze puterile sale sufletesti de a lucra in lume, in propria viata si in viata semenilor, prin ajutorul lui Dumnezeu.In acest fel, omul ajunge sa imprime in materia lumii scopuri inalte, care sa ajute viata semenilor, si sa preschimbe efortul creator intr-un act liturgic, menit sa slaveasca pe Dumnezeu si sa sporeasca tot mai mult comuniunea de iubire cu semenii si cu El, tocmai pentru ca, prin Botez, el este chemat sa se imbrace cu Hristos, care este Calea, Adevarul si Viata11.' Abia prin Taina Botezului se naste omul nou, 'deschis comunicarii cu Sfanta Treime', capabil sa orienteze imboldurile sale creatoare catre expresiile lor cele mai inalte, in stare sa intrevada in miscarea complexa a lumii vii o lectie de solidaritate, capabil sa transfigureze puterile sale sufletesti de a lucra in lume, in propria viata si in viata semenilor, prin ajutorul lui Dumnezeu.'' Omul este o fiinta libera si creatoare, care adauga lumii propriile sale opere, pentru ca el este spirit ce depaseste intreaga natura sensibila.'Note:1 Koh et al., 'A Porous Coordination Copolymer with over 5.000 m2/g BET Surface Area', in Journal of the American Chemical Society, 2009; sau 'New Nanoporous Material Has Highest Surface Area Yet', in ScienceDaily (Mar. 14, 2009) (online) la http://www.sciencedaily.com/releases/2009/03/090309105056.htm.2 Cecil Folescu, Ce este Universul, p. 246.3 Cf. The Gale Enciclopedya of Science, K. Lee Lerner & Brenda Wilmoth Lerner editors, editia a III-a, vol. 1, Thomson Gale, 2004, pp. 505-507.4 Teologie Dogmatica Ortodoxa, vol. III, pp. 8-9.5 Ibidem, p. 8.6 Ibidem, p. 13.7 Ibidem, p. 7.8 Ibidem, p. 8.9 Ibidem, p. 10.10 Ibidem, p. 27.11 Christos Yannaras, Libertatea moralei, p. 89.(Articol publicat in 'Ziarul Lumina' din data de 9 ianuarie 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 619

Id: 11144

Data: Jan 10, 2011

Imagine: