Didahia reprezinta in momentul actual cel mai vechi document crestin, in afara cartilor Noului Testament, care contine elemente cu privire la desfasurarea Botezului. Importanta acestei scrieri reduse ca dimensiune si cu un autor ramas anonim a fost subliniata de majoritatea teologilor moderni.Acestia nu s-au pus insa de acord in legatura cu datarea sa, dar acest lucru nu ne impiedica sa analizam cu atentie specificatiile cu privire la desfasurarea Botezului in perioada respectiva si semnificatia acestora in istoria baptismala ulterioara. Doua texte-cheieIn cadrul textului Didahiei se intalnesc doua pasaje referitoare la slujba Botezului. Primul dintre acestea reglementeaza desfasurarea liturgica, iar cel de-al doilea insista asupra inaccesibilitatii la Taina Euharistiei inainte de participarea la Taina Botezului. Textul initial suna astfel: 'Cu privire la Botez, asa sa botezati: dupa ce ati spus mai inainte toate cele de mai sus, 'botezati in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh' (Mt. 28:19) in apa proaspata. Iar daca n-ai apa proaspata, boteaza in alta apa; iar daca nu poti in apa rece, in apa calda. Daca nu ai de ajuns nici una, nici alta, toarna pe cap de trei ori apa 'in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh' (Mt. 28:19). Inainte de Botez sa posteasca cel ce boteaza si cel botezat si altii cativa, daca pot. Porunceste, insa, ca cel ce are sa se boteze sa posteasca o zi sau doua inainte' (Didahia, cap. VII:1-4, in: 'Scrierile Parintilor Apostolici', trad. pr. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, Bucuresti, 1995, p. 30). Cu referire la legatura dintre Botez si Euharistie, se precizeaza: 'Nimeni sa nu manance, nici sa bea din Euharistia voastra, ci acei care au fost botezati in numele Domnului. Caci cu privire la aceasta a spus Domnul: 'Nu dati cele sfinte cainilor' (Mt. 7:6)' (Didahia, cap. IX:5, in: op. cit., p. 31). Aceste texte au fost interpretate in moduri diferite de teologii din perioada moderna. Spre exemplu, cunoscutul patrolog grec Stylianos G. Papadopoulos nici macar nu le aminteste in analiza dedicata documentului respectiv (vezi lucrarea sa Patrologia, vol. I, trad. lect. dr. Adrian Marinescu, Editura Bizantina, Bucuresti, 2006, pp. 165-168). Patrologii italieni Claudio Moreschinni si Enrico Norelli ne ofera o singura informatie importanta cu privire la aceste fragmente. Astfel, ei sustin ca, in cadrul capitolelor de la 7 la 10 ale lucrarii (textele citate mai sus se regasesc in capitolele 7, respectiv 9), autorul 'a adunat material liturgic foarte vechi si apropiat de binecuvantarile iudaice pronuntate pentru masa' (C. Moreschinni, E. Norelli, Istoria literaturii crestine vechi grecesti si latine, vol. I, trad. Hanibal Stanciulescu si Gabriela Sauciuc, Editura Polirom, Iasi, 2001, p. 148). Patrologii italieni nu aduc, insa, o analiza pertinenta asupra pasajelor in cauza, iar influenta iudaica in privinta Botezului crestin trebuie privita cu o anumita rezerva. Singurul cercetator care a oferit o decriptare amanuntita este Everett Ferguson (vom face des referire si in urmatoarele materiale la monumentala sa lucrare Baptism in the Early Church: history, theology and liturgy in the first five centuries, William B. Eerdmans Publishing Co., Grand Rapids, 2009, 953 pp.), iar pe baza analizei sale vom incerca sa descoperim ce ne ofera acest document patristic din perioada primara a crestinismului cu privire la Taina Botezului.Perioada prebaptismalaFaptul ca a existat inca din perioada primara a crestinismului o etapa de pregatire inainte de primirea Botezului este confirmat inca din primele randuri ale textului citat anterior din Didahie. Existau doua elemente principale care trebuiau indeplinite: catehizarea persoanei respective si pastrarea unei perioade scurte de post. Cu privire la catehizare, in text se precizeaza ca aceasta trebuia sa contina invataturile cuprinse in primele sase capitole ale lucrarii. Aceste invataturi erau puternic inspirate de doctrina iudaica a celor doua cai: calea vietii si calea mortii. Asa cum remarca Everett Ferguson, 'Botezul era efectuat dupa o perioada de catehizare asupra celor Doua cai ale vietii si mortii (...), care constau propriu-zis in invataturi morale iudaice insotite de o interpretare a lor prin cuvintele Mantuitorului. Administrarea Botezului presupunea hotararea spersoaneit de a urma un anumit comportament' (Baptism in the early five centuries..., p. 202). Al doilea element necesar pentru primirea Botezului era respectarea unei scurte perioade de post. Acest post prebaptismal va continua sa existe in cursul istoriei crestine. Este suficient sa ne amintim de faptul ca majoritatea catehumenilor erau botezati la finalul celor doua mari posturi din cursul anului bisericesc: cel al Pastelui si cel al Craciunului. Desi in text nu este mentionata necesitatea pocaintei, acest aspect este subinteles de asemenea prin post. Ferguson considera ca postul insusi constituie o 'expresie a remuscarii si pocaintei' (Baptism in the early five centuries..., p. 202). Insa cercetatorul a mai descoperit un aspect semnificativ: nu este specificat cine trebuie sa administreze Botezul, o dovada in plus a faptului ca ierarhia sacramentala era inca intr-o perioada de formare, iar documentul dateaza inca de la inceputul secolului al II-lea d.Hr.Formula de botezareTextul nu lasa loc de interpretari cu privire la formula centrala a Tainei Botezului. Aceasta reprezinta practic o repetare a versetului 19 din capitolul 28 al Evangheliei dupa Matei, in care Mantuitorul le cere Apostolilor sa efectueze Botezul in numele Sfintei Treimi. Formula era in mod clar rostita de cel care efectua Botezul. Ramane insa o intrebare: exista o marturisire de credinta a celui botezat in cadrul liturgic al Tainei sau nu? Comparand cele doua texte citate in introducere, Ferguson ajunge la concluzia ca exista o astfel de marturisire de credinta, dar aceasta era foarte scurta. Astfel, preotul sau episcopul marturisea prin formula de botezare credinta in Sfanta Treime, in timp ce persoana botezata trebuia sa marturiseasca faptul ca are credinta in intruparea Mantuitorului. Everett Ferguson subliniaza mai departe: 'Desi prezenta credintei in cel convertit nu este afirmata sin modt explicit, aceasta este implicata in primirea catehizarii si in referinta facuta la numele divine' (Baptism in the early five centuries..., p. 203). Legatura dintre Botez si EuharistieCu privire la cel de-al doilea text citat in introducere, care face o legatura stransa intre Botez si Euharistie, Everett Ferguson face urmatoarele precizari: 'Botezul nu este o simpla adeziune la scredinta in Intrupareat Mantuitorului, ci aduce cu sine admiterea in cadrul comunitatii celor care Il urmeaza. Calitatea de membru al comunitatii si o puternica decizie de a avea o viata curata sunt principalele puncte care pot fi deduse din context si care au o semnificatie legata de Botez' (Baptism in the early five centuries..., p. 203). Abia dupa ce Botezul este savarsit, noul membru al Bisericii poate participa la comuniunea euharistica, unde doar cei renascuti in Hristos prin Duhul Sfant pot avea acces. Insa cercetatorul american a mai remarcat un aspect: viata duhovniceasca pe care fiecare crestin trebuie sa o aiba dupa efectuarea Botezului. Daca inainte de nasterea din apa si din Duh, omul are doar dorinta de a face bine, dar binele pe care il face este amestecat cu rau; dupa Botez, omul poate gusta din darurile duhovnicesti si acest aspect determina progresul sau spiritual ulterior. In materialul urmator vom observa aspectele principale legate de afundarea credinciosului in apa sfintita, precum si care erau conditiile in care aceasta putea fi efectuata in cazurile-limita (absenta apei sau prezenta ei limitata) amintite in textul Didahiei. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 28 februarie)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 782

Id: 12090

Data: Feb 28, 2011

Imagine: