Tezaurul arhivistic al Mitropoliei s-a reintors la Iasi

Cele 86 de fonduri ecleziastice cuprind documente emise de Mitropolia Moldovei, episcopiile Roman şi Huşi, de 79 de mănăstiri şi schituri (Agafton, Agapia, Aron Vodă, Barnovschi, Bârnova, Berzunţi, Bistriţa, Bogdana, Caşin, Cetăţuia, Dancu, Fâstâci, Frumoasa, Galata, Golia, Neamţ, Pângăraţi, Probota, Popăuţi, Răchitoasa, Râşca, „Sf. Ioan Gură de Aur“ - Zlataust, „Sf. Sava“ din Iaşi, „Sf. Spiridon“ din Iaşi, Slatina, Socola, Soveja, Secu, Tazlău, „Sf. Trei Ierarhi“, Văratec, Vizantea, Vorona, Zagavia etc.), precum şi 4 biserici orăşeneşti („Sf. Lazăr“ din Iaşi, „Sf. Nicolae Domnesc“ din Iaşi etc.). Redactate în limbile slavonă, greacă şi română (cu alfabet chirilic), pe pergament sau hârtie, cu elemente decorative şi diverse semne de validare (peceţi, sigilii timbrate şi/sau aplicate), aceste documente moldoveneşti marchează un spaţiu istoric şi cultural specific. „Anul trecut, graţie fostului director al Arhivelor Naţionale, istoricul Florin Dobrincu, am reuşit să aducem de la Bucureşti toate aceste fonduri care aparţinuseră Moldovei. A fost o operaţiune făcută cu mare migală, care a necesitat o consultare foarte serioasă a tuturor documentelor de cancelarie, pentru a vedea ce anume fusese mutat de la Iaşi la Bucureşti“, a explicat istoricul Florin Cîntic, directorul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Iaşi.

Revenirea lor la Iaşi este cu atât mai importantă cu cât vor putea fi mai la îndemâna cercetătorilor din Moldova, fie ei istorici sau teologi, pentru care aceste documente prezintă un interes deosebit. „Fondurile de care vorbim prezintă un interes ştiinţific aici, la Iaşi, mult mai mare decât la Bucureşti. Mai mult, aceste fonduri sunt încă puţin cercetate şi puţin cunoscute. Revenirea lor la Iaşi respectă şi un principiu arhivistic fundamental, acela al teritorialităţii fondurilor, adică obligativitatea păstrării acelor documente în spaţiul istoric unde ele au fost create“, a apreciat arhivistul Mihai Mîrza.

Cei interesaţi de conţinutul documentelor din aceste fonduri le pot consulta la sala de studiu a Arhivelor din Iaşi, în baza unui permis gratuit, care se eliberează pe loc. 

86 de fonduri ecleziastice au revenit la Iaşi

Potrivit arhivistului Mihai Mîrza, cele 86 de fonduri transferate de Arhivele Naţionale ale României din depozitele de la Bucureşti în depozitele Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale de la Iaşi în primăvara anului trecut conţin documente care au aparţinut eparhiilor, mănăstirilor, schiturilor şi bisericilor din Moldova actuală, preluate de arhivele statului la dispoziţia Guvernului României în urma reformelor lui Alexandru Ioan Cuza din anii 1863 şi 1864.

Documentele - foi volante sau dosare - privesc fostele proprietăţi ale eparhiilor, mănăstirilor, schiturilor şi bisericilor parohiale din Moldova. „Documentele «foi volante» sunt, de fapt, documente mai vechi şi mai noi, începând din primele decenii ale secolului al XV-lea şi terminând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Acestea sunt cărţi domneşti (ispisoace, hrisoave), zapise, zdelci, surete sau copiile unor documente vechi, astăzi pierdute. Prin aceste acte, instituţiile bisericeşti amintite îşi atestau calitatea de proprietar asupra unor sate, moşii, dughene, pivniţe. Cele mai vechi documente sunt scrise pe pergament şi au o valoare de patrimoniu inestimabilă, unele dintre ele fiind veritabile opere de artă, graţie miniaturilor pe care le conţin. De asemenea, vechile hrisoave scrise pe pergament, având pecete din ceară, sunt extrem de spectaculoase“, a explicat Mihai Mîrza, consilier principal în cadrul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Iaşi, coordonatorul depozitului în care se păstrează fondurile ecleziastice.

Acesta a mai precizat că, în prezent, la Arhivele Statului din România se păstrează numai fondurile mănăstirilor pământene, neînchinate. Documentele mănăstirilor închinate au fost luate de călugării elenofoni şi duse la Muntele Athos, Ierusalim, Antiohia, Sinai sau în alte locuri unde erau închinate unele mănăstiri din Moldova. De asemenea, nici documentele mănăstirilor din Bucovina nu au ajuns în depozitele Arhivelor Statului, întrucât, la vremea preluării acestor documente de la mănăstiri, respectiv în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Bucovina era încorporată în Imperiul Habsburgic. Astfel, unele mănăstiri, precum Putna sau Dragomirna, îşi păstrează şi astăzi, în arhivele proprii, vechile documente.

Documentele din Fondul Mitropoliei Moldovei, valoare de tezaur

Dintre cele 86 de fonduri ecleziastice readuse anul trecut la Iaşi, cele mai importante din punct de vedere istoric sunt cele ce au aparţinut Mitropoliei Moldovei şi episcopiilor de Roman şi Huşi, dar şi cele ale mănăstirilor Neamţ, „Sf. Sava“ din Iaşi, Bogdana, Agapia, Bisericani şi al fostei Mănăstiri Doljeşti. „Toate documentele care se păstrează în fondul Mitropliei Moldovei au valoare de tezaur şi fac parte din Fondul Arhivistic Naţional. Este greu să facem un clasament al valorii practice a acestor documente, însă trebuie spus că documentele scrise pe pergament sau cele din secolele XV-XVIII sunt considerate a fi mai valoroase, mai mult pentru că din aceste segmente temporale s-au păstrat destul de puţine documente, iar scrierea istoriei Moldovei fără ele este de neconceput“, a subliniat Mihai Mîrza.

Documentele din fondurile mănăstireşti, începând de la cel mai vechi şi până la 1630, au fost publicate în colecţiile naţionale de izvoare, cu unele excepţii integral, atât textul slavon, cât şi traducerea în limba română. De asemenea, unele documente de după 1630 au fost publicate sporadic în diverse colecţii de documente, de istorici moldoveni reputaţi, precum Teodor Codrescu, Gh. Ghibănescu, N. Iorga sau Ioan Caproşu.

Arhiva Naţională din Iaşi, 181 de ani de istorie

Arhiva Naţională din Iaşi a fost creată pe 1 ianuarie 1832, ca urmare a prevederilor impuse de Regulamentele Organice, şi a fost organizată de Gheorghe Asachi, cel care a fost şi primul director al instituţiei. Aceasta avea rolul de a tezauriza documentele deţinute de instituţii şi a funcţionat ca Arhiva statului Moldovei până la Unirea Principatelor, în 1859. „În momentul în care cele două guverne s-au contopit într-o singură instituţie, o parte a arhivei, referitoare la instituţii, a fost mutată de la Iaşi la Bucureşti. Astfel, odată cu documentele legate de structurile statului, au plecat şi documentele mănăstireşti de până la Cuza. „Adică, practic, tot ceea ce a însemnat document legat de proprietăţi, de buna funcţionare a mănăstirilor, de daniile domneşti. Toate acestea au fost, din acel moment, în Arhiva de la Bucureşti şi, evident, au putut fi consultate numai acolo. Readucerea lor la Iaşi este o mare reuşită pentru noi şi pentru ieşeni. Aceste fonduri sunt extrem de importante pentru memoria noastră istorică, dar şi pentru memoria instituţională a Bisericii Ortodoxe, cea care a făcut ca statul românesc să aibă o coloană vertebrală şi o structură identitară solidă în ultimii 200 de ani“, a precizat directorul Arhivelor Naţionale din Iaşi, Florin Cîntic.


sursa: doxologia.ro
Categoria: Actualitate ortodoxa
Data: Feb 6, 2013
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro:
Articole similare
Random Links
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei