Un ierarh carturar si un parinte iubitor

Activitatea Mitropolitului Nicolae Corneanu cuprinde o paleta larga de preocupari, unul dintre aspectele mai putin cunoscute ale arhipastoririi sale fiind însa acela de a-i ajuta pe slujitorii altarelor care au suferit persecutii din partea autoritatilor comuniste atee si au îndurat ani multi de temnita si prigoana. Acest lucru arata ca regretatul si eruditul ierarh banatean a avut o inima larga, plina de bunatate fata de cei din jur si un curaj demn de toata aprecierea.În cei 52 de ani de arhipastorire a preotilor, monahilor si credinciosilor din Arhiepiscopia Timisoarei si Caransebesului, cu cele doua judete banatene - Timis si Caras-Severin (acesta din urma redat Episcopiei Caransebesului, în anul 1994, prin purtarea de grija a Înaltului nostru ierarh) -, Parintele Arhiepiscop si Mitropolit Nicolae a desfasurat o pilduitoare activitate pastoral-misionara, culturala, stiintifica, ecumenica si filantropica, care asteapta înca sa fie investigata, analizata si pusa în valoare.Orientat catre vocatia sacerdotala prin modelul tatalui sau, preotul Liviu Corneanu de la Caransebes, decedat de tânar, si influentat de viata unchiului sau, cunoscutul teolog, publicist, om de cultura si politician Cornel Corneanu (fost secretar al Episcopului Miron Cristea, vicepresedinte al Camerei Deputatilor si membru în toate forurile de conducere ale Bisericii), tânarul Nicolae Corneanu a facut studii stralucite de teologie la Bucuresti, unde si-a dezvoltat vocatia pentru patristica, filozofie si limbi clasice, asa încât, la vârsta de numai 26 de ani, sustinea deja teza de doctorat în teologie.Pentru început activeaza ca profesor la Academia Teologica din Caransebes, secretar eparhial si consilier cultural al Arhiepiscopiei Timisoarei si Caransebesului, din nou ca profesor la Seminarul Teologic din Caransebes, conferentiar universitar la Institutul Teologic din Sibiu, de unde a fost ales Episcop al Aradului (15 decembrie 1960) si Mitropolit al Banatului, instalarea având loc la 4 martie 1962. Privind acum retrospectiv spre începuturile activitatii teologice, stiintifice si de cercetare a Mitropolitului carturar Nicolae Corneanu, membru al Uniunii Scriitorilor si membru de onoare al Academiei Române, ne încearca un justificat sentiment de uimire în fata operei atât de bogate pe care Înaltpreasfintia Sa a lasat-o generatiilor actuale si celor care vin dupa noi si care este întrucâtva cunoscuta, mai ales specialistilor. Înca din perioada când preda la Academia din Caransebes, tânarul teolog se preocupa de studiul Sfintilor Parinti, fiind un colaborator permanent al publicatiilor eparhiale: „Foaia Diecezana“, „Altarul Banatului“, „Biserica Banateana“, „Duh si Adevar“, „Legea româneasca“ si „Telegraful român“. Nu numai problemele de patristica erau însa abordate de harnicul diacon Nicolae Corneanu, ci si aspecte biblice, omiletice, liturgice etc., unele dintre acestea au fost publicate în volum, altele asteapta sa fie descoperite si tiparite, asa dupa cum vrednice de analizat si de trimis la tipar sunt referatele si comunicarile sustinute la numeroasele întâlniri interconfesionale, stiintifice si ecumenice la care a participat, atât în tara, cât si în strainatate. Bogata activitate teologico-stiintifica a mitropolitului nostru este întregita de publicarea unor predici, articole si studii necesare preotilor, studentilor teologi, seminaristilor si credinciosilor nostri, si mai ales de lucrarea sa pastorala, filantropica si administrativ-gospodareasca.

Familii de preoti salvate de Parintele Mitropolit

Un aspect mai putin cunoscut al acestei activitati, foarte interesant si foarte important, care va trebui de asemenea sa fie cercetat cu atentie, este acela al purtarii de grija aratate de înaltul ierarh de la Timisoara fata de numerosi preoti, fosti detinuti politic, pe care i-a încadrat la parohie în vremurile grele de dinainte de 1989. Iesiti din lagare si închisori comuniste, acesti preoti, majoritatea casatoriti si având copii, erau ai nimanui. Marginalizati de autoritatile comuniste, hartuiti si urmariti permanent de fosta Securitate comunista, fara mijloace de subzistenta, cu copiii respinsi de la facultati, au gasit în Mitropolitul Corneanu un salvator, un parinte iubitor care, facând dovada unui curaj demn de toata lauda, le-a oferit o casa parohiala, o bucata de prescura si un salariu pentru întretinerea familiei. Amintim aici doar pe câtiva: Traian Dobromirescu, fost preot la Catedrala „Sfântul Gheorghe“ din Caransebes, încadrat dupa detentie la Parohia Cornutel (lânga Caransebes); Alexandru Onoriu Nicolici din Valisoara (CS), fost preot la Teregova, încadrat la Parohia Timisoara Iosefin; Romulus Pop, din Banloc, încadrat paroh la Delinesti, Protopopiatul Caransebes; Lazar Maghet din Glimboca (CS), încadrat dupa eliberare (1964) la parohiile Dezesti, Cuptoare-Secu, Zorlentu Mare si Iablanita; Ioan Simu din Ticvaniu Mare, încadrat la Moniom (CS), în anul 1965; Isaia Suru din Duboz (TM), fost preot în Caransebes, reîncadrat la Parohia Turnu Ruieni (CS), în anul 1964, si Constantin Târziu din Lugoj, gratiat în 1964, a slujit ca paroh la Hezeris (TM). Acestia sunt doar câtiva din zecile de slujitori ai Altarelor banatene condamnati la ani multi de temnita si lagar, ori deportati în Baragan, la Canal, în Delta si în alte locuri de distrugere a elitei românesti, care au beneficiat de dragostea crestineasca, purtarea de grija, atentia si pretuirea Mitropolitului academician Nicolae Corneanu, regretat acum de preotii, monahii si credinciosii banateni pentru cei 52 de ani de rodnica arhipastorire în fruntea Bisericii banatene. Pentru toate acestea si pentru multe altele, rugam mereu pe Parintele Ceresc sa-l rasplateasca pe Parintele Mitropolit Nicolae cu pacea si cu lumina cea neînserata a Împaratiei Sale ceresti (Articol semnat de Pr. dr. Ionel Popescu, vicar eparhial)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 530

Id: 44682

Data: Oct 13, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).