Cu ajutorul Bunului Dumnezeu am ajuns si anul acesta in Sfanta si Marea Vineri din Saptamana Sfintelor Patimiri ale Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Astazi, Biserica prin sfintele ei slujbe si prin lecturile din pericopele evanghelice ne aduce aminte de sfintele, mantuitoarele si infricosatoarele patimi ale Domnului si Dumnezeului nostru Iisus Hristos, adica de: scuiparile, lovirile peste fata, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfira, trestia, buretele, otetul, piroanele, sulita, si inainte de toate, crucea si moartea, pe care le-a patimit de bunavoie pentru noi. Numai cand auzim aceste cuvinte ale sinaxarului din Vinerea Patimilor, ne infricosam si imediat ne gandim la ceea ce a facut Hristos Dumnezeul nostru pentru noi si pentru a noastra mantuire.Sfanta si Marea Vineri este cea mai trista zi din tot anul, deoarece astazi s-a spanzurat pe lemn Cel ce a spanzurat pamantul pe ape. Cu cununa de spini s-a incununat Imparatul ingerilor. Cu porfira mincinoasa s-a imbracat Cel ce imbraca cerul cu nori. Lovire peste obraz a luat Cel ce a slobozit in Iordan pe Adam. Cu piroane s-a pironit mirele Bisericii. Cu sulita s-a impuns Fiul Fecioarei. Inchinamu-ne patimirilor Tale, Hristoase! Arata-ne noua si slavita invierea Ta. Aceasta cantare de la Ceasul al IX-lea ne arata, in sinteza, din punctul de vedere al invataturii de credinta ortodoxa, ceea ce se intampla pe Cruce in legatura cu rascumpararea neamului omenesc. De aceea, trebuie sa ne intrebam ce facem noi pentru a fi alaturi de Hristos, nu in ipostaza acuzatorilor si a batjocoritorilor Sai, adica a carturarilor, fariseilor, arhiereilor Ana si Caiafa, a procuratorului Pilat din Pont, a legionarilor romani si a majoritatii locuitorilor Ierusalimului de acum 2000 de ani, ci in ipostaza Maicii Domnului, a femeilor mironosite si a Sfantului Ioan Teologul, a celor care cu fidelitate si dragoste il urmeaza indeaproape pe Hristos pe drumul catre Golgota, adica pe drumul catre mantuirea neamului omenesc.Durerea Mantuitorului in aceasta zi nu este numai cea provocata de lovirile pe care le-a primit de la legionarii romani, de la greutatea crucii pe care o duce catre Golgota si in final de durerea supliciului rastignirii, ci este durerea pacatului de la caderea lui Adam in ceasul al saselea (ora 12), in gradina Edenului, mancand din pomul oprit si a tuturor pacatelor lumii care au urmat acestui moment pana la Hristos si dupa Hristos pana la a doua Sa venire. De aceea, Cel care i-a dat omului ca porunca sa nu manance din pomul oprit in Paradis, Hristos Dumnezeul nostru vine la ceasul al saselea si este spanzurat pe lemn pentru ca sa indrepte ceea ce protoparintele Adam a incalcat prin pacatul neascultarii. Iar El care l-a creat pe om in ziua a sasea vine in a sasea zi a saptamanii ca Noul Adam, ca prin Rastignirea Sa pe om sa-l mantuiasca. De aceea, in Vinerea Patimilor trebuie sa lasam grijile cotidiene si sa ne aplecam prin participarea la sfintele slujbe ale Bisericii asupra lucrarilor sfinte si mari pe care le-a facut prin Sfanta Sa Patimire Domnul nostru Iisus Hristos pentru mantuirea noastra.Acum trebuie sa luam aminte si sa intelegem ca ori de cate ori pacatuim de atatea ori il rastignim in inima noastra pe Hristos Mantuitorul nostru. Pe langa reflexia duhovniceasca prin citirea Sfintelor Evanghelii care ne relateaza despre Sfintele Patimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos, aceasta zi trista in care mergem cu Domnul la Patima Sa cea mantuitoare trebuie sa fie si un moment in care sa ne hotaram sa iesim din lumea pacatului si sa intram in lumea credintei si a marturisirii, prin urmarea lui Hristos, adica prin savarsirea faptelor credintei. Acum sa spunem si noi, alaturi de imnograful inspirat: Rascumparatu-ne-ai pe noi din blestemul legii, cu scump sangele Tau. Pe Cruce pironindu-Te si cu sulita impungandu-Te, nemurire ai izvorat oamenilor, Mantuitorul nostru, slava Ţie! (Articol aparut sub semnatura Parintelui Ciprian Apetrei in 'Ziarul Lumina', Editia din data de 22 aprilie 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 622

Id: 21276

Data: Apr 13, 2012

Imagine: