La cererea bisericii armene „Sfântul Ioan Botezatorul” din municipiul Pitești, Înaltpreasfințitul Parinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului a primit astazi, 16 februarie 2014, la Curtea de Argeș, vizita unei delegații oficiale din partea Bisericii Apostolice Armene formata din: IPS Artak Tigranian, delegat din partea Sanctitații Sale Karekin al II-lea, Patriarhul Suprem si Catolicosul tuturor Armenilor, IPS Datev Agopian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din România, preot Ezras Bogdan – vicar eparhial, preot paroh Hetum Taverdyan, diacon Keren Bullutyan și membrii Consiliului Parohial al Bisericii Armene din Pitești.Oaspeții au vizitat Catedrala Arhiepiscopala, Palatul Arhiepiscopal, Manastirea Robaia, Manastirea Aninoasa și Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Mioveni.În cadrul întrevederii au fost subliniate bunele relatii care au existat de-a lungul vremii între locuitorii Eparhiei Argeșului și Muscelului si populatia de origine armeana, mai ales pe plan cultural si economic si s-a exprimat speranta ca si pe viitor sa se promoveze dialogul si cooperarea între cele doua comunitati, ortodoxa si armeneasca, din aceasta zona.Biserica Armeana este o biserica apostolica, întrucât tradiția spune ca primii creștini care au pașit pe pamântul armean au fost Apostolii Bartolomeu și Tadeu. Aceștia sunt numiți „primii luminatori ai Armeniei”.Astazi, centru religios al Bisericii Armene este la Ecimiadzin, iar Patriarhul Suprem al armenilor de pretutindeni se numește Catolicos (universal).În România, armenii constituie o comunitate etnica veche de aproximativ un mileniu, fiind prezenti mai ales în Moldova, Muntenia si Oltenia, începând din secolele X-XII.Primele dovezi ale prezenței armene pe pamânt românesc sunt din anul 946 d.C., la Cetatea Alba. Fiind una dintre cele mai vechi naționalitați conlocuitoare, un fapt important se întâmpla în anul 1408, când Alexandru cel Bun emite un hrisov prin care permite fondarea unei episcopii armene în orașul Suceava.La sfârsitul secolului al XIV-lea si începutul secolului al XV-lea, numarul armenilor din Moldova a crescut, datorita cuceririi repetate a orasului Ani (ultima în 1342), precum si cutremurului din 1313 care a dus la darâmarea cetatii, precum si prin refugiul populatiei armene din orasele mediteraneene datorita invaziei turcilor si a tatarilor.Noul întâistatator al Bisericii Armene din România, IPS Datev Agopian, îi succede vrednicului de pomenire Arhiepiscopul Dirayr Mardichian si este cel de-al 43-lea ierarh al Eparhiei armene din tara noastra, înfiintata în 1401, pe vremea domniei lui Alexandru cel Bun, si care avea în grija credinciosii din Dorohoi, Botosani, Galati, Vaslui etc.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 542

Id: 38221

Data: Feb 16, 2014

Imagine: