Ziua lui Mihai Eminescu, Ziua Culturii Nationale
Aula Academiei Romane a fost ieri, 15 ianuarie 2013, arhiplina. Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, impreuna cu academicieni, personalitati din toate domeniile vietii sociale, clerici si un public entuziast, a participat mai bine de trei ore la sarbatoarea dedicata, deopotriva, poetului nepereche si culturii noastre. Au fost prezentate operele fundamentale aparute in anul 2012 sub egida Academiei si au fost acordate Premiile Fundatiei Nationale pentru Ştiinta si Arta.Academicianul Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, a deschis sesiunea dedicata Zilei Culturii Nationale, recunoscand ca "datoria Academiei Romane este de a garanta pastrarea si promovarea culturii nationale in intelesul sau cel mai larg. Pentru indeplinirea acestei misiuni avem nevoie de ajutorul autoritatilor, al societatii civile, al fiecarui cetatean constient"."Cred intr-un Eminescu pe care sa-l lecturam si sa nu-l judecam"La tribuna inaltului for de stiinta si de cultura a urmat Daniel Constantin Barbu, ministrul culturii, care a raspuns la intrebarea: De ce 15 ianuarie este Ziua Culturii Romane? "In primul rand este ziua de nastere a lui Eminescu, cel care da culturii romane o fata care este, pe de o parte, profund nationala, si in acelasi timp, un chip care priveste spre Europa. Eminescu a devenit metafora vie a culturii romane. Tot el a purtat o judecata globala asupra societatii romanesti si a facut-o intr-un mod critic. Paradoxul eminescian, paradoxul culturii romane, este acela ca, fiind inima identitatii noastre, cultura nationala ne obliga sa fim intotdeauna critici in raport cu aceasta identitate. Cred ca aceasta este mostenirea fundamentala pe care ne-a lasat-o Eminescu si pe care o celebram astazi."Remus Pricopie, ministrul educatiei nationale, a vorbit despre cultura romana si contributia lui Mihai Eminescu la convertirea acesteia intr-o cultura nationala, insistand asupra fapului ca "Eminescu a devenit o institutie de verificare a cunostintelor noastre de limba romana, dar si de modelare a spiritului nostru liric, cat si de validare a notiunii variabile, dar inviolabile de natiune romana".Mihnea Cosmin Costoiu, ministrul delegat pentru invatamantul superior si cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, a spus: "Cred intr-un Eminescu demistificat, pe care sa-l lecturam si sa nu-l judecam. Este important pentru noi ca popor, ca romani, ca oameni sa continuam sa-i sprijinim pe cei care ne pot ajuta sa educam generatiile cu si prin Eminescu. Este o datorie si o demnitate pe care nu trebuie sa le ratam, in special generatia noastra."Starea actuala a culturii romanestiAcademicianul Dan Berindei, vicepresedinte al Academiei Romane, a amintit despre Eminescu, poet national, despre obligatiile pe care le avem fata de cultura trecutului, dar si despre starea actuala a culturii noastre. "Starea natiunii noastre, in ceea ce priveste cultura, da semne ingrijoratoare. Se impun mai mult decat oricand masuri de corectare ale unor cai alese care s-au dovedit nepotrivite. In ultimele decenii, s-a asistat la o ingrijoratoare scadere a nivelului de cunoastere si de folosire a limbii, lucru constatat in presa scrisa si la televiziune. La fel de grava este si necunoasterea istoriei. Ignorarea experientelor trecutului, manuale neatractive si neechilibrate, un numar insuficient de ore, mergand pana la suprimarea materiei, explica aceasta situatie regretabila. O alta situatie care se cere remediata cu prioritate este cea a evidentei si a difuzarii cartii. Tot in aceste ultime decenii a avut loc o explozie editoriala fara precedent, dar, din pacate, cartea noastra ramane un bun provincial. Nu exista o evidenta a aparitiilor, iar despre o difuzare organizata la scara nationala nu poate fi vorba."Academicianul Dinu C. Giurescu, cunoscut istoric, de curand deputat, si-a presarat discursul cu observatii ce au vizat Legea educatiei nationale, "care discrimineaza negativ elevii romani. Oful meu este de ce elevii nostri nu pot beneficia de aceleasi lucruri castigate de catre elevii care apartin comunitatilor etnice minoritare", vorbitorul venind cu dovezi clare ale celor afirmate, desprinse din Legea educatiei. "Disciplina istorie a fost practic eliminata ca disciplina formativa a tineretului si trecuta pe o linie de garaj. De asemenea, sper ca problema manualelor sa se poata remedia, eliminand principiul tematic si revenind la expunerea lor cronologica, si sa se dea o mai mare importanta invatarii istoriei romanilor", a mai spus academicianul."A critica nu inseamna a denigra!"Academicianul Nicolae Breban a adus in discutie necesitatea libertatii in cultura, aspect des invocat astazi, "cand cultura romana este, pot spune, aruncata la caini, de parca ne-ar fi rusine de limba pe care o vorbim, de natiunea in care ne-am nascut. Noi, batranii de astazi, suntem dispusi sa luptam".Academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universitatii din Cluj, a tinut sa sublinieze: "Grav este zelul prin care ne ponegrim cultura romaneasca, limba, literatura si trecutul national, ca si institutiile menite din vechime sa apere si sa cultive valorile nationale. Nu pretinde nimeni laude, discursuri encomiastice si elogii nemeritate! A critica nu inseamna a denigra! Un ton de bunavointa si de optimism ne-ar scuti de multe teribilisme. Cred ca a sosit un timp in care ne trebuie realism, responsabilitate, asumare, solidaritate. Şcoala, familia si Biserica se cuvin repuse in drepturile lor, cultivate, pretuite, stimulate. Daca nu am pierit, inseamna ca avem un rost."O instanta suprema a cugetului romanescAcademicianul Mihai Cimpoi si-a inceput cuvantul printr-o instiintare care a starnit aplauzele celor prezenti. Astfel, printr-o decizie a Parlamentului din Chisinau, ziua de 15 ianuarie este marcata si in spatiul basarabean ca Zi a Culturii Nationale Romanesti. De asemenea, academicianul a precizat ca "poetul national al tuturor romanilor ne-a ajutat sa supravietuim si sa ne pastram limba romana" si a sustinut ideea infiintarii unui program sistematizat de promovare a valorilor noastre in strainatate. In continuare, Mihai Cimpoi a retinut atentia auditoriului prin prezentarea catorva carti despre poetul nostru national, intre care si un Dictionar enciclopedic "Mihai Eminescu", aparut sub semnatura domniei sale.Academicianul Dan Haulica, presedintele Fundatiei "Credinta si creatie Maica Benedicta", cel care a prezentat publicului trei carti reeditate, apartinand academicienei Zoe Dumitrescu-Busulenga (cunoscuta in ultimii ani de viata ca maica Benedicta), a captat audienta cu un discurs inchegat, pertinent, din care am retinut: "Eminescu nu este o institutie decat pentru functionari. El este o instanta suprema a cugetului romanesc, asa trebuie sa-l abordam. Nu trebuie sa ne apropiem o singura data pe an de Eminescu. Aceasta apropiere trebuie sa fie imens respectuoasa, intotdeauna intensa fata de aceasta sursa extraordinara, magnetic vie, de putere, pe care ne-o ofera geniul. E foarte important sa ne pastram tonicitatea in admiratie si, in acelasi timp, o fireasca modestie. Avem imensa sansa de a fi dat viitorimii si universalitatii niste genii de puterea lui Eminescu si Brancusi. Asta ne salveaza pentru totdeauna. Intoarcerea la Eminescu este pentru noi un destin. Sa nu uitam vorba pe care le-o spunea prietenilor sai Zoe Dumitrescu-Busulenga pe patul de spital: "Aparati-l pe Mihai!"."Legea educatiei, un subiect controversatDezbaterile au fost incheiate de catre acad. Eugen Simion, presedintele Fundatiei Nationale pentru Ştiinta si Arta, care a precizat ca Mihai Eminescu a daruit multe poporului roman, iar acesta este dator sa faca ceva pentru cel care ne-a deschis portile modernitatii. In acest context, academicianul a condamnat conceptia "cu totul nefericita" a manualelor scolare, in privinta istoriei romanilor, a limbii romane, a istoriei literaturii romane, in care este cuprinsa si literatura religioasa, care a contribuit esential la sustinerea limbii si culturii noastre. Aceasta conceptie a manualelor, a mai aratat academicianul, "plaseaza gandirea tinerilor intr-un spatiu primitiv si acultural".Ca urmare a dezbaterilor despre ceea ce inseamna cultura de sub aceste vremuri si vremi, acad. Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, a precizat ca, in urma unei consultari ad-hoc intre membrii Academiei Romane care se aflau in prezidiu si ministrii invitati, s-a decis infiintarea a doua comisii: una pentru programa si manualele de limba romana si o alta comisie pentru programa si manualele de istoria romanilor. Pentru a se corecta toate cele semnalate in cadrul acestei sesiuni, ambele comisii vor fi conduse de membri ai Academiei Romane. In semn de recunostinta pentru Mihai Eminescu, Academia Romana a reusit publicarea facsimilelor poetului national, adica 14.000 de pagini. "Doua lucruri cred ca trebuie sa facem pentru Eminescu. In primul rand, sa-l publicam, sa-l citim, sa-l interpretam corect, sa innoim punctul nostru de vedere si, in al doilea rand, trebuie sa-l ferim pe Eminescu de zelatorii lui, ca si de detractorii lui. Din pacate, in ultimele decenii s-au exprimat mai ales acestia din urma", a precizat academicianul Eugen Simion. Evenimentul a cuprins si prezentarea operelor fundamentale aparute in anul 2012. Este vorba de un proiect inceput de Academia Romana si continuat de Fundatia Nationala pentru Ştiinta si Arte, in care s-a reusit publicarea a 150 de volume din colectia "Opere fundamentale ale clasicilor literaturii romane". In anul 2012 s-au publicat cateva volume de referinta: Lucian Blaga (poezii si piese de teatru in 3 volume); Hortensia Papadat-Bengescu, cea dintai proustiana din literatura romana (cele 8 romane, inclusiv romanul "Straina", in 3 volume); I. L. Caragiale (opera completa in 5 volume); Ioan Slavici (opera integrala in 10 volume); Compendiu general al literaturii romane; George Calinescu (opera publicistica integrala in 12 volume); Emil Cioran (opere integrale in doua volume). In acest an, va aparea "Tratatul de istorie a romanilor", realizat de Sectia de stiinte istorice si arheologie a Academiei Romane, al carei presedinte de onoare este acad. Dan Berindei. Premiile Fundatiei Nationale pentru Ştiinta si ArtaCu prilejul serbarii Zilei Culturii Nationale, s-au acordat diplome pentru persoanele care s-au distins in sprijinirea culturii romane. Acad. Ionel Haiduc impreuna cu acad. Eugen Simion au acordat diploma "Meritul academic" lui Ion Dumitrel, presedintele Consiliului Judetean Alba, pentru modul exemplar cu care sustine proiectele culturale de interes regional si national. De asemenea, au fost acordate Premiile Fundatiei Nationale pentru Ştiinta si Arta, sprijinul financiar venind din partea Primariei sectorului 2 al Capitalei.In domeniul Ştiintei, juriul a ales-o pe dr. Mariana Dana Damaceanu, cercetator stiintific la Institutul "Petru Poni" din Iasi, pentru cercetarile in domeniul materialelor inovative pe baza de polimeri. In domeniul Artei au fost oferite doua premii. Primul, lui Paul Cernat, lector la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, pentru critica, istorie si teorie literara, iar al doilea lui Marin Diaconu, pentru realizarea editiei "Cioran". Evenimentul s-a incheiat cu un recital din poezia lui Mihai Eminescu, sustinut de actorul Dorel Visan.Eminescu, un roman modelPreafericitul Parinte Patriarh Daniel, membru de onoare al Academiei Romane, a adresat multumiri si felicitari organizatorilor si participantilor, dupa care a precizat: "Am putea rezuma toata aceasta frumoasa solemnitate si bogatie de idei, solemnitatea zilei si cultura comuniunii prin vestitul sau cunoscutul dicton: "Sufletul culturii este cultura sufletului", si aceasta inseamna desigur educatie si cultura permanenta. Ne rugam lui Dumnezeu sa binecuvanteze pe toti cei care contribuie in mod constant la promovarea culturii nationale, desigur, in context international. Pentru noi Eminescu este un roman model, in orice imprejurare, care evita in acelasi timp dizolvarea romanului intr-un internationalism invadator si izolarea lui intr-un provincialism autosuficient. Aceasta atitudine se poate cultiva constant prin discernamant critic, in selectarea valorilor, pentru ca valorile sunt multe si nu se pot reduce doar la valuta, si prin spirit creator in realizarea sintezelor vitale si binefacatoare nu doar pentru individ, ci si pentru natiune". La finalul cuvantului de binecuvantare, Preafericirea Sa i-a invitat pe toti membrii Academiei Romane sa participe joi, 24 ianuarie, la evenimentul solemn organizat la Palatul Patriarhiei, cu prilejul omagierii celor 154 de ani de la Unirea Principatelor Romane. Palatul Patriarhiei este locul unde s-a desfasurat evenimentul fondator al Romaniei moderne.(Articol publicat in Ziarul Lumina, Editia din 16 ianuarie 2013, aparut sub semnatura Ralucai Brodner si Ioan Busaga)
Categoria: Actualitate ortodoxa
Data: Jan 16, 2013
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro:
Articole similare
Random Links
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei