Sinaxar 29 Iunie
În această lună, în ziua a douăzeci și noua, pomenirea Sfinților Slăviților și întru tot lăudaților și mai-marilor Apostoli Petru și Pavel.
 La aceștia care altă  pricină mai mare de laudă ar putea cineva să gândească a  afla, afară de mărturisirea și chemarea Domnului.
La aceștia care altă  pricină mai mare de laudă ar putea cineva să gândească a  afla, afară de mărturisirea și chemarea Domnului. 
De vreme ce pe unul l-a fericit, și l-a numit piatră, asupra căruia zice că a întărit Biserica (adică asupra mărturisirii lui); iar pentru celălalt (adică pentru Pavel) a zis că va să fie vas alegerii, și-i va purta numele Lui înaintea tiranilor și a împăraților. Însă Sfântul Petru era frate lui Andrei cel întâi-chemat, trăgându-se dintr-un oraș mic și neînsemnat, adică din Betsaida, feciorul lui Iona, din neamul lui Simeon, pe vremea arhiereului Ircan. Trăind cu mare lipsă și sărăcie, își ținea viața cu osteneala mâinilor sale. Murind tatăl său Iona, atunci Simon căsătorindu-se, și-a luat femeie pe fiica lui Aristobul, fratele lui Varnava apostolul, și a născut fii, iar Andrei a rămas întru curăție. Deci pe vremea în care era Ioan la pază în temniță, mergând Iisus la lacul Ghenizaretului, și aflând pe Andrei și pe Petru unde-și întindeau năvodul și mrejele, i-a chemat și îndată au urmat după Dânsul. După aceea propovăduind Petru Evanghelia în Iudeea, Antiohia, Pont, Galația, Capadocia, Asia și în Bitinia, s-a pogorât până la Roma. Și pentru că a biruit cu minunile pe Simon vrăjitorul, împărățind acolo Nero, a fost răstignit cu capul în jos, precum el însuși a cerut și și-a primit fericitul sfârșit. El era la chipul feței alb, puțin cam galben, pleșuv și des la părul ce-i rămăsese, cam crunt la ochi și roșu, cărunt la cap și la barbă, cu nasul cam lungăreț, cu sprâncenele înalte, la vârstă om de mijloc, drept la stat; se pornea îndată împotriva nedreptății, din râvnă dumnezeiască. Spre cei ce veneau la pocăință era iertător, și lesne a schimba și a muta hotărârile și judecățile cele mai dinainte.
 Iar Sf. Pavel, și el era  evreu, din neamul lui Veniamin, dintre farisei, fiind învățat  de Gamaliel, și instruit desăvârșit în Legea lui  Moise. Locuia în Tars, care fiind fierbinte iubitor Legii,  jefuia și strica Biserica lui Hristos, și cu a lui voie și sfat a  fost omorât întâiul mucenic Ștefan. Cunoscându-se  de Dumnezeu în amiaza zilei, și orbindu-i-se vederea, i s-a  trimis glas dumnezeiesc din cer, prin care a fost trimis către  Anania, vechiul ucenic al Domnului, ce locuia în Damasc; și  acela învățându-l, l-a botezat. Și fiindcă s-a făcut  vas alegerii, a purces, ca și cum ar fi zburat cu aripi, de a  înconjurat și a cuprins toată lumea; și ajungând la  Roma, și învățând pe mulți, și-a săvârșit  viața acolo, tăindu-i-se capul din porunca împăratului Nero  pentru mărturisirea lui Hristos, în urma lui Petru. Și se  spune că din tăierea aceea a curs sânge și lapte. Și măcar  că fericitul Pavel s-a săvârșit mai pe urma lui Petru,  moaștele lor însă tot la un loc s-au pus. Fericitul apostol  Pavel era și el pleșuv la cap, vesel la căutătură, cu  sprâncenele plecate în jos, alb la față, barba îi  era cam lungă cu cuviință, cu nasul rotund și cuvios, la toată  fața împodobit, cam cărunt la cap și la barbă, om sănătos  cu virtutea, puțin cam scurt la trup, înțelept, plin de  daruri, cu cuviința obiceiurilor sale și cu tăria cuvintelor sale,  și cu dumnezeiască putere trăgea pe cei ce mergeau la dânsul.  Însă amândoi corifeii apostoli erau plini de Duhul Sfânt  și de dumnezeiescul har. Și se face prăznuirea lor în  biserica Sfinților Apostoli cea mare, și la Orfanotrofion, și în  cinstita biserică a Sf. Apostol Petru ce este aproape de sfânta  biserică cea mare, și la toate cele de pe alocuri sfintele lui  Dumnezeu biserici.
Iar Sf. Pavel, și el era  evreu, din neamul lui Veniamin, dintre farisei, fiind învățat  de Gamaliel, și instruit desăvârșit în Legea lui  Moise. Locuia în Tars, care fiind fierbinte iubitor Legii,  jefuia și strica Biserica lui Hristos, și cu a lui voie și sfat a  fost omorât întâiul mucenic Ștefan. Cunoscându-se  de Dumnezeu în amiaza zilei, și orbindu-i-se vederea, i s-a  trimis glas dumnezeiesc din cer, prin care a fost trimis către  Anania, vechiul ucenic al Domnului, ce locuia în Damasc; și  acela învățându-l, l-a botezat. Și fiindcă s-a făcut  vas alegerii, a purces, ca și cum ar fi zburat cu aripi, de a  înconjurat și a cuprins toată lumea; și ajungând la  Roma, și învățând pe mulți, și-a săvârșit  viața acolo, tăindu-i-se capul din porunca împăratului Nero  pentru mărturisirea lui Hristos, în urma lui Petru. Și se  spune că din tăierea aceea a curs sânge și lapte. Și măcar  că fericitul Pavel s-a săvârșit mai pe urma lui Petru,  moaștele lor însă tot la un loc s-au pus. Fericitul apostol  Pavel era și el pleșuv la cap, vesel la căutătură, cu  sprâncenele plecate în jos, alb la față, barba îi  era cam lungă cu cuviință, cu nasul rotund și cuvios, la toată  fața împodobit, cam cărunt la cap și la barbă, om sănătos  cu virtutea, puțin cam scurt la trup, înțelept, plin de  daruri, cu cuviința obiceiurilor sale și cu tăria cuvintelor sale,  și cu dumnezeiască putere trăgea pe cei ce mergeau la dânsul.  Însă amândoi corifeii apostoli erau plini de Duhul Sfânt  și de dumnezeiescul har. Și se face prăznuirea lor în  biserica Sfinților Apostoli cea mare, și la Orfanotrofion, și în  cinstita biserică a Sf. Apostol Petru ce este aproape de sfânta  biserică cea mare, și la toate cele de pe alocuri sfintele lui  Dumnezeu biserici. 
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.
Textul este preluat de pe site-ul Calendar Ortodox
 Recomandari ortodoxe:
		Resurse ortodoxe - www.resurse-ortodoxe.ro
Noutati ortodoxe - www.noutati-ortodoxe.ro
Maica Domnului - www.maicadomnului.ro