Sinaxar 15 Ianuarie
În această lună, în ziua a cincisprezecea, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Pavel Tebeul.
 Acest  cuvios părinte a trăit pe vremea lui Deciu şi a lui Valerian,  prigonitorii creştinilor. El era de neam din Egipt, din Teba de jos,  şi înţelegând că cumnatul său vrea să-l vândă  ca să-i poată opri partea cuvenită din averea părintească, a  fugit în munţi. Aici şi-a schimbat teama de prigonitori în  dor de călugărie. Şi intrând într-o peşteră, din  adâncul pustiului, şi-a petrecut toată viaţa în pace  şi în înlăturarea tuturor dorinţelor, şi a trecut  către Domnul, la adânci bătrâneţi. Auzind de viaţa  lui cea îmbunătăţită, marele  Antonie (17 Ianuarie) l-a  căutat şi găsindu-l s-a minunat şi de locul cel anevoios în  care trăise şi de lungimea vieţii lui şi de depărtarea de orice  aşezare omenească. Căci Pavel a fost cel dintâi care a  cutezat să meargă până în adâncul pustiului,  unde şi-a îndelungat nevoinţele până la o sută  treisprezece ani, după ce părăsise de tânăr grijile  lumeşti.
Acest  cuvios părinte a trăit pe vremea lui Deciu şi a lui Valerian,  prigonitorii creştinilor. El era de neam din Egipt, din Teba de jos,  şi înţelegând că cumnatul său vrea să-l vândă  ca să-i poată opri partea cuvenită din averea părintească, a  fugit în munţi. Aici şi-a schimbat teama de prigonitori în  dor de călugărie. Şi intrând într-o peşteră, din  adâncul pustiului, şi-a petrecut toată viaţa în pace  şi în înlăturarea tuturor dorinţelor, şi a trecut  către Domnul, la adânci bătrâneţi. Auzind de viaţa  lui cea îmbunătăţită, marele  Antonie (17 Ianuarie) l-a  căutat şi găsindu-l s-a minunat şi de locul cel anevoios în  care trăise şi de lungimea vieţii lui şi de depărtarea de orice  aşezare omenească. Căci Pavel a fost cel dintâi care a  cutezat să meargă până în adâncul pustiului,  unde şi-a îndelungat nevoinţele până la o sută  treisprezece ani, după ce părăsise de tânăr grijile  lumeşti.  
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Ioan cel sărac pentru Hristos, care s-a mai numit şi Colibaşul.
 Acesta  era de fel din Constantinopol şi era fiul lui Eutropie senatorul şi  al Teodorei. De mic copil a plecat din şcoala unde învăţa  carte, fără ştirea părinţilor şi a învăţătorilor, în  tovărăşia unui călugăr, şi s-a dus în Mănăstirea  Achimiţilor, adică a neadormiţilor, unde s-a făcut călugăr,  petrecând întru multe nevoinţe. Dar vicleanul diavol l-a  îmboldit cu dorul părinţilor şi atunci, cu voia egumenului  mănăstirii şi a fraţilor, s-a dus la casa părintească îmbrăcat  în rasă. Dar nu s-a făcut cunoscut cine este, ci locuia în  rugăciune şi în lipsuri, într-o colibă mică lângă  poarta casei părinteşti, batjocorit de slugi şi uitându-se  la părinţii săi, care treceau pe lângă el îmbrăcaţi  în podoabe lumeşti, fără să ştie că el este fiul lor.  Când a fost să moară, a chemat pe maica sa, care l-a cunoscut  după Evanghelia ferecată în aur, dată lui de părinţi pe  când era în şcoală. Şi aşa şi-a dat sufletul în  mâinile lui Dumnezeu.
Acesta  era de fel din Constantinopol şi era fiul lui Eutropie senatorul şi  al Teodorei. De mic copil a plecat din şcoala unde învăţa  carte, fără ştirea părinţilor şi a învăţătorilor, în  tovărăşia unui călugăr, şi s-a dus în Mănăstirea  Achimiţilor, adică a neadormiţilor, unde s-a făcut călugăr,  petrecând întru multe nevoinţe. Dar vicleanul diavol l-a  îmboldit cu dorul părinţilor şi atunci, cu voia egumenului  mănăstirii şi a fraţilor, s-a dus la casa părintească îmbrăcat  în rasă. Dar nu s-a făcut cunoscut cine este, ci locuia în  rugăciune şi în lipsuri, într-o colibă mică lângă  poarta casei părinteşti, batjocorit de slugi şi uitându-se  la părinţii săi, care treceau pe lângă el îmbrăcaţi  în podoabe lumeşti, fără să ştie că el este fiul lor.  Când a fost să moară, a chemat pe maica sa, care l-a cunoscut  după Evanghelia ferecată în aur, dată lui de părinţi pe  când era în şcoală. Şi aşa şi-a dat sufletul în  mâinile lui Dumnezeu.  
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Pansofie.
Acesta era din Alexandria şi avea ca tată pe Nil proconsulul, care era un mare dregător. Fiind isteţ din fire şi bogat, şi văzând în casa părintească apucături bune, a sporit până la culmea învăţăturii atât a celei elineşti, cât şi a celei creştineşti. Iar după moartea tatălui său, împărţindu-şi bogăţia la cei săraci, s-a dus în pustiu, căutând pe Domnul. Douăzeci şi şapte de ani a locuit în singurătate, înălţându-şi mintea de la cele de jos la cele de sus şi vorbind cu Dumnezeu. Pentru că nu se poate ascunde lumina sub obroc, a fost pârât lui Augustalie, ighemonul Alexandriei, căruia i se încredinţase, de către Deciu, prigoana împotriva creştinilor. Deci, stând înaintea lui, i-a înfruntat înşelăciunea credinţei şi i-a ruşinat trufia. Pentru aceasta a fost bătut cumplit, şi aşa a dobândit cununa muceniciei.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor şase părinţi din pustiu, care în pace s-au săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Textul este preluat de pe site-ul Calendar Ortodox
 Recomandari ortodoxe:
		Resurse ortodoxe - www.resurse-ortodoxe.ro
Noutati ortodoxe - www.noutati-ortodoxe.ro
Maica Domnului - www.maicadomnului.ro