Prima biserica din lemn a fost construită intre 1781-1785. A doua biserică, cronologic vorbind, unde lucrările de construcţie an fost începute in 1808, este "Adormirea Maicii Domnului", numită de obstea monahală "Biserica Mare". Pictura a fost realizată in 1882. In cadrul Mănăstirii Văratec mai există incă două biserici si un paraclis; biserica cu hramul "Sf. Ioan Botezătorul", construită din cărămidă in 1844, biserica cu hramul "Schimbarea la Fată", construită din cărămidă in 1847, si un paraclis cu hramul „Sf. Nicolae", care se află în turnul clopotniţă.
Mănăstirea Văratec a suferit in timpul evenimentelor din 1821 consecinţe dureroase pentru acest aşezământ monahal. Astfel, in luna septembrie a aceluiaşi an, mănăstirea a fost asediată şi prădată de către otomani, iar in timpul nopţii de 10/11 iulie 1900 a fost devastată de un incendiu. De-a lungul timpului, la Mănăstirea Văratec, o atenţie deosebită a fost acordată instruirii si educaţiei monahiilor care vieţuiau in acest aşezământ monahal; şcoala de cultură generală funcţionând ca scoală sătească începând din ianuarie 1860, iar şcoala pentru fete, începând din 1 septembrie 1860. Ca şcoală pentru adulte a funcţionat intre 1911-1943. Şcolile de pregătire profesională erau împărţite in ateliere de: broderie, covoare, tricotaje, croitorie, artă decorativă. Şcoala de muzică bisericească şi liniară a funcţionat aici începând din 1859-1860, iar Seminarul monahal pentru călugărite, între 1948-1950. Şcoala monahală şi de cântări bisericeşti, începând din 1940.
In perioada campaniilor militare dintre 1877-1878, 1916-1944, numeroase monahii şi surori au lucrat ca infirmiere şi surori de caritate în spitalele civile si militare. La Văratec, după al doilea război mondial, s-a găsit un loc de linişte pentru orfanii de război, elevi şi studenţi.
Mănăstirea Văratec, situată într-o pitorească poiană subcarpatică, înconjurată de dealuri împădurite, a atras numeroşi scriitori, poeţi şi oameni de cultură, care au găsit aici frumuseţile fermecătoare ale peisajului, ospitalitatea monahală şi o atmosferă favorabilă meditaţiei, odihnei, muncii creatoare.
Spre Mănăstirea Văratec, ca de altfel spre toate mănăstirile, monumente de valoare istorică şi artistică, ale regiunilor Neamţ şi Suceava, şi-au îndreptat paşii distinşii oaspeţi străini care an vizitat Biserica Ortodoxă Română şi poporul nostru, din care aminţim viatele memorabile ale unor importanţi patriarhi ortodocşi: Alexei şi Pimen ai Moscovei, Nicolae al Alexandriei, Diodor al Ierusalimului, Chirii şi Maxim ai Bulgariei, reprezentanţi ai Consiliului Ecumenic al Bisericilor şi alte organizatii creştine.
Unde dintre monahiile Mănăstirii Văratec, ca de exemplu maica stareţă Nazaria Nită (decedată la 28 octombrie 2001), au îndeplinit misiuni in străinătate, încredinţate de Sfântul Sinod, participând la întâlniri, sesiuni şi simpozioane mtercreştine internaţionale.
Ca ajutorul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei si a diferiţilor sponsori, s-au întreprins importante lucrări de reparaţii, consolidare şi întreţinere: restaurarea celor trei biserici şi a paradisului, precum şi consolidarea zidului de incintă. Pictura bisericii „Adormirea Maicii Domnului" a fost restaurată, Biserica „Schimbarea la Faţă" a fost pictată, iar muzeul a fost modernizat.
La toate cele trei biserici se oficiază în fiecare zi Sf. Liturghie, vecernia şi utrenia, călugăritele din mănăstire îndeplinindu-si „pravila mănăstirească".

Categoria: Foto