In cartierul bucurestean Cotroceni, in spatele Palatului prezidential, inconjurata de cladiri si de un teren viran pe care se vor construi alte edificii, sta semeata Capela 'Elisabeta Doamna', monument istoric. Ridicata la 1870 din dorinta Reginei Elisabeta, bisericuta, a carei turla se vede timid din Şoseaua Panduri, a fost, de-a lungul timpului, inchisa, distrusa de razboi si incendiata. Anul acesta, insa, ar putea sa isi deschida din nou portile ca paraclis universitar pentru studentii din zona. Preotul Ştefan Ţigau spera ca odata cu venirea primaverii sa poata realiza prima slujba in capela, prima de la inchiderea acesteia in 1948. Capela a fost construita in incinta unui azil de fete, ridicat de catre sotii Davila. Mai exact, in 1862, Carol Davila a infiintat pe Dealul Cotrocenilor, in casa sotiei sale Ana Davila, nascuta Golescu, un mic orfelinat de fete. 'Doctorul Carol Davila strange in anul 1861 pe copiii ce-i mai gasi, in casa lui, fu influentat si de ideea generosului mitropolit de a face inceputul unui mare orfelinat', scria Lucia Bors in articolul 'Azilul Elena Doamna'.La scurt timp de la infiintarea orfelinatului, Elena Cuza a donat 1.000 de galbeni din avutul personal pentru construirea unei cladiri adecvate care sa adaposteasca elevele. Cateva luni mai tarziu, la 18 iulie 1862, la rugamintea ei, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de infiintare a Azilului de copii orfani 'Elena Doamna'. La 29 iulie s-a pus piatra de temelie dupa planurile arhitectului Benech, in cadrul unei ceremonii la care au participat Alexandru Ioan Cuza, Elena Cuza, ministri, generali, dar si public numeros.Azilul 'Elena Doamna' ajunge astfel sa fie considerat drept cel mai de seama institut de educatie din tara, unde cei mai de seama oameni erau mandri sa-si creasca copilele alaturi de orfane. In anul mortii lui Carol Davila, in 1884, azilul avea sectia normala froebeliana, sectia normala din 6 clase, sectia inferioara de menaj, trei clase pedagogice (pentru formarea invatatoarelor rurale), ateneul Elisabeta, pentru indrumare artistica, o scoala primara si o scoala de tesut. Regina Elisabeta, a doua protectoareA doua mare protectoare a azilului a fost Regina Elisabeta. 'Personalitatea Reginei-poete, Mama ranitilor, este prea cunoscuta tuturor ca sa mai staruim asupra ei. Sub inalta sa ocrotire, Azilul 'Elena Doamna' se transforma curand intr-o scoala-model, dand posibilitate copiilor ce invatau acolo, prin multimea de sectii infiintate, sa se dezvolte conform aptitudinilor lor. Ba pe multe din ele, elemente bune si distinse, le trimise apoi prin Germania si Franta spre a se perfectiona si folosi celor ce ramaneau in scoala', scrie Lucia Bors.Regina Elisabeta este cea care, dupa primele vizite la scoala, a luat initiativa ridicarii unei capele ce lipsea azilului. A lansat o lista de subscriptii, inscriindu-se in fruntea acesteia cu suma de 12.000 lei si facand apel la generozitatea femeilor romance.Astfel, la 24 aprilie 1870, de ziua onomastica a Reginei Elisabeta, s-a tinut ceremonia punerii pietrei fundamentale a Capelei Elisabeta, in prezenta Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta, slujba fiind oficiata de mitropolitul Nifon. 'Monitorul' din 25 aprilie 1870 descrie astfel serbarea: 'Azi s-a facut ceremonia pentru punerea pietrei fundamentale a bisericii Azilului Elena. A fost o adevarata serbare pentru micile fiinte care afla cultura si simtaminte parintesti in acest Azil. Pentru acei cari doresc dezvoltarea asezamintelor de binefacere cum si pentru acei cari se intrec a-si aduce obolul pentru ridicarea Capelei Elisabeta Doamna se vor inalta imnuri si rugi pioase chemand binecuvantarea cerului asupra fundatorilor'.Ridicarea capelei nu s-a facut imediat, ci in cativa ani, pe masura ce s-au adunat banii necesari.In stil italianCu forma de patrat, realizata in stil italian, capela are o singura turla in mijloc. Picturile murale de pe pereti si icoanele de la catapeteasma (care nu se mai pastreaza astazi) au fost realizate in 1874 de pictorul Gheorghe Tattarescu, iar Karl Storck a sculptat lemnaria (stranele, catapeteasma). Dupa ridicarea capelei, Regina Elisabeta a mers deseori, in zilele de sarbatoare, sa se roage impreuna cu orfanele. Mare parte din fete sustineau corul religios, iar unele asistau pe preot la oficierea slujbei. Pana in 1948, slujbele au fost tinute de preotii de religie ai azilului.Azilul a fost mentinut pana in 1948, dupa care in cladirile sale au functionat Institutul Pedagogic, unele sectii ale Universitatii Bucuresti, iar in prezent, Institutul de Cercetare pentru Epurarea Apelor Reziduale. In ceea ce priveste capela, scotand religia din programa scolara, comunistii au lasat lacasul de cult in paragina. Izolarea, insa, a scapat-o de la demolare.Din pacate, anii a90 au transformat capela in locul de intalnire al unor grupari sataniste. Pe langa ritualuri cu sacrificii de animale, este posibil sa fie vinovati si de un incendiu care a avut loc in 2003 si care a distrus mare parte din lacasul de cult. Monumentul istoric, construit in secolul al XIX-lea de Regina Elisabeta, a ramas atunci fara picturile originale de pe peretii interiori, fara acoperis, iar materialele de constructii din interior au fost distruse complet.'Pictura a ars in momentul in care a fost distrusa turla. Mai pastram doar cateva fotografii cu ce era. Dar pictura de acum este noua, realizata de un pictor asa cum se lucreaza acum, nu cum picta Tattarescu, realist', spune preotul Ştefan Ţigau.Lucrarile de reabilitare a capelei incepusera in 1999, dar incendiul a distrus tot ce se facuse. 'Initiativa a apartinut patriarhului Teoctist, din cate mi-a fost povestit, la o aniversare de-a dumnealui. S-a lucrat din 1999, destul de incet, din cauza ca nu au fost fonduri. Pe ce se vede acum in capela au fost investite 27 de miliarde de lei. O parte din aceste fonduri au fost donate de enoriasii Parohiei 'Sf. Vasile', dar cele mai multe prin grija Ministerului Culturii si Cultelor, fiind cladire de patrimoniu', adauga parintele Ţigau.El povesteste ca satanistii au ocupat capela dupa a90, dar a fost degradata si de tinerii care faceau alpinism. 'Fiind destul de retrasa - erau in acea vreme copaci inalti in preajma ei -, oferea un teren de antrenament destul de bun. Acum copacii sunt taiati, dar in momentul in care au fost retezati ultimii am vazut carlige pentru corzile de agatat. Iar in ceea ce priveste satanistii, acestia au venit si au facut tot felul de ritualuri, care s-au vazut mai tarziu pe pereti, si nu numai. Dar dupa ce s-au inceput practic lucrarile de reconstructie s-a pus si paza', spune preotul. Pana in 2003, la momentul incendiului, se lucrase in exterior pana la baza turlei, deoarece interiorul urma sa fie restaurat. Din cauza incendiului insa, picturile s-au pierdut si a fost nevoie sa se refaca tot interiorul. De atunci s-a lucrat in fiecare an cate putin, in functie de fondurile care au fost disponibile.Acum, capela este reparata la exterior, dar in interior mai sunt destul de multe de facut. Preotul Ştefan Ţigau, care a preluat lacasul de cult in iunie 2010, este insa optimist in ceea ce priveste prima slujba la 'Elisabeta Doamna'. 'Pe mine nu m-ar opri decat sa am usile de la intrare si caldura. Pana am venit eu nu era facut nici un proiect pentru caldura. Acum avem doua aparate de incalzit biserica - prin grija rectoratului Universitatii Bucuresti. Usile sunt terminate, dar nu pot fi montate, din cauza ca nu este terminata pardoseala', completeaza parintele. In ceea ce priveste sfintirea lacasului de cult, aceasta se va face mai tarziu. Preotul Ţigau spune ca pentru realizarea sfintirii trebuie sa fie realizate icoanele din catapeteasma. 'Noi nu le avem inca. Exista un pictor contractat, care a castigat licitatia desfasurata, dar care acum are altceva de realizat si abia iarna viitoare se va putea ocupa de icoanele de pe catapeteasma. De slujit, pot sluji pana atunci, deoarece se poate face o sfestanie. Dar sfintirea se va face mai tarziu.'Paraclis pentru studentii din caminele Leu si Panduri La 23 februarie 2010, Permanenta Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucurestilor a hotarat infiintarea unui nou paraclis universitar, in cartierul Cotroceni al Capitalei. Este vorba despre Capela 'Elisabeta Doamna'. Paraclisul universitar are ca prima activitate pastoratia studentilor cazati in caminele studentesti Leu si Panduri. Initial, Capela 'Elisabeta Doamna' servea Azilului de fete, deci practic, dupa mai bine de 100 de ani, se intoarce la vechiul ei scop. Sau, cum spune parintele Ştefan Ţigau: 'Istoria se repeta, dar ea lucreaza lent, dupa alte masuri'.Salvata de la daramareNicolae Ceausescu a dat ordin la un moment dat ca absolut toate cladirile din spatele Palatului Cotroceni sa fie daramate pana la limita Şoselei Panduri, iar acolo sa se construiasca un gard, care sa imprejmuiasca tot spatiul Cotroceniului. Dar pentru ca atunci se incepeau lucrarile la Palatul Parlamentului, cel care se ocupa de lucrari i-a propus lui Nicolae Ceausescu un gard provizoriu, pentru a se putea concentra pe realizarea unui plan cat mai bun pentru Casa Poporului. Dar gardul provizoriu a ramas pana in ziua de azi si astfel a fost salvata nu numai Capela 'Elisabeta Doamna', ci si intregul complex de cladiri care cuprinde Caminul Panduri si Facultatea de Chimie. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 28 februarie 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 2669

Id: 12091

Data: Feb 28, 2011

Imagine: